Macron spune că nu va cere „iertare” Algeriei pentru colonizare. „Nu depinde de mine să cer iertare”
„Nu depinde de mine să cer iertare, nu despre asta este vorba, acel cuvânt ne-ar rupe toate legăturile”, a spus Macron într-un interviu pentru revista Le Point, publicat miercuri seara, scrie Al Jazeera.
„Cel mai rău ar fi să decidem: ‘Ne cerem scuze și fiecare merge pe drumul său’. Lucrul asupra memoriei și istoriei nu este o soluționare a tuturor conturilor”, a spus Macron.
El speră că Tebboune „va putea să vină în Franța în 2023”, și astfel să întoarcă excursia lui Macron la Alger de anul trecut și să-și continue „prietenia fără precedent”.
Însă oamenii au denunțat decizia președintelui francez, pe rețelele de socializare.
Colonizarea Algeriei de acum 100 de ani de către Franța și războiul pentru independență din 1954-1962 au lăsat cicatrici adânci, pe care Macron le-a tot „deschis” de-a lungul carierei sale politice.
În 2017, candidatul de atunci la președinție, Emmanuel Macron, a numit ocupația franceză „crimă împotriva umanității”.
Un raport pe care l-a comandat istoricului Benjamin Stora a recomandat în 2020 măsuri suplimentare pentru a reconcilia cele două țări, excluzând „căința” și „scuzele”.
În 2021, Macron a recunoscut pentru prima dată că soldații francezi au ucis o personalitate de top a independenței algeriene și apoi i-au mușamalizat moartea, în cea mai recentă recunoaștere de către Paris a crimelor sale din perioada colonială.
Dar liderul francez a pus la îndoială și dacă Algeria a existat ca națiune înainte de a fi colonizată, atrăgând un răspuns furios din partea Algerului.
„Aceste momente de tensiune ne învață”, i-a spus Macron scriitorului algerian Kamel Daoud în interviul Le Point.
„Trebuie să fii capabil să întinzi din nou mâna și să te reangajezi, ceea ce președintele Tebboune și cu mine am putut face”, a adăugat el.
El i-a sugerat lui Tebboune să viziteze mormintele eroilor anticoloniali algerieni din secolul al XIX-lea, Abdelkader și anturajul său, care sunt îngropați la Amboise, în centrul Franței.
„Asta ar avea sens pentru istoria poporului algerian. Pentru poporul francez, ar fi o oportunitate de a înțelege realitățile care sunt adesea ascunse”, a spus Macron.
Algeria și Franța au menținut legături de durată prin imigrație, implicarea în conflictul de independență și repatrierea postbelică a coloniștilor francezi, atingând peste zece milioane de oameni care trăiesc astăzi în Franța.
Țările europene care și-au cerut scuze pentru trecutul lor colonialPe 26 decembrie 2022, Țările de Jos au devenit ultima țară care a emis scuze oficiale, conform Euronews.
Almaz Teffera, cercetător în domeniul rasismului în Europa pentru Human Rights Watch, a descris această acțiune drept „o mare problemă” și „un prim pas important” care „va deschide, de asemenea, calea pentru responsabilitatea Țărilor de Jos” și va permite o „vindecare pentru descendenți".
„Am putea spune că, evident, aceste scuze vin cu 150 de ani prea târziu de la abolirea sclaviei, dar este totuși un semnal că lucrurile se vor schimba și vor trebui să fie transpuse acum în acțiune”, a adăugat ea.
Țările de Jos se alătură Danemarcei, Franței, Regatului Unit și Parlamentului European, care și-au cerut scuze sau au recunoscut oficial sclavia și comerțul cu sclavi drept crime împotriva umanității. Fostul Papă Ioan Paul al II-lea și-a cerut scuze și pentru rolul bisericii în sclavie.
Între timp, Germania și-a cerut scuze în 2021 pentru rolul său în sacrificarea triburilor Herero și Nama din Namibia, etichetând asta drept genocid.
Alte țări încă deliberează.
Regele Filip al Belgiei și-a exprimat „cele mai profunde regrete pentru rănile” provocate țării de strămoșii săi în timpul unei vizite în Republica Democrată Congo în iunie, dar nu a prezentat și scuze oficiale.
Și familiile regale au, de asemenea, rolul lor de jucat și, în mod similar, ar trebui să își ceară scuze, a spus mai Teffera.
Despăgubiri financiare pentru țările fost colonizate și pentru descendenții victimelor sclaviei, precum și o relatare mai sinceră a colonialismului în programele școlare, care detaliază crimele care au fost comise pentru a educa mai bine generațiile viitoare se numără printre măsurile pe care Teffera a spus că sunt necesare.
Planul de acțiune împotriva rasismului al UE, dezvăluit în 2020, pe măsură ce protestele împotriva rasismului și brutalității poliției au trecut prin SUA și Europa după moartea lui George Floyd, este un pas binevenit, a spus Teffera.
Planul cere țărilor UE să adopte planuri naționale de acțiune ținând cont de trecutul lor colonial, pentru a aborda mai bine problemele rasismului structural.