Liderii UE, o nouă întâlnire crucială pentru a elabora planul privind criza energetică. Șeful CE: „Va fi un summit dificil”

„Un summit de două zile, foarte dificil”, după cum l-a descris gazda, adică președintele Consiliului European. Este, așadar, de așteptat ca măsurile pentru reducerea prețului la gaze să fie intens discutate. În condițiile în care Comisia Europeană doar a propus, nu a și detaliat, cum ar putea funcționa plafonarea prețului la gaze.

Charles Michel, președintele Consiliului European: „Va fi un summit dificil. Va fi complex, pentru că există sensibilități diferite, opinii diferite. Nu avem cu toții același punct de plecare, dar consider că sunt două elemente importante. Prima întrebare: suntem pregătiți să lucrăm împreună pentru a implementa măsuri de scădere a prețurilor la gaze? Mă aștept la un 'da' la această decizie. Și, punctul doi, există o anume întrebare care ține de piața unică și de solidaritate, de solidaritate financiară”.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Un ansamblu de măsuri care trebuie să vizeze reglementarea prețului la gaze, descurajarea speculatorilor care ar încerca să profite de situație, și coborârea prețului la electricitate. Avem nevoie, de asemenea de o mai mare solidaritate finaciară. Astfel, noi pledăm pentru o unitate în privința mecanismelor pentru garantarea prețurilor”.

Cei 27 ar urma să îşi exprime susținerea pentru un preţ de referinţă, alternativ, la gaze naturale lichefiate. Pare să se întrevadă un acord în privința achizițiilor comune de gaze, la nivelul Uniunii Europene, astfel ca țările membre să nu concureze unele cu altele în această privință.

Citește și

Putin a anunțat formarea unor noi "centre de putere" în Asia și pune din nou Occidentul la zid: "Lumea devine multipolară"

Asta după ce, anterior, liderii Uniunii au căzut de acord în privința reducerii consumului și a introducerii unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din industria energetică.

În continuare, însă, liderii din blocul comunitar au păreri diferite, așa cum era și în urmă cu câteva luni, dacă și cum să plafoneze prețul gazelor. Asta ca măsură pentru contracararea inflației ridicate și evitarea recesiunii, după ce Rusia a redus masiv livrările de gaze pentru Europa, după invadarea Ucrainei.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Nu trebuie să uităm care este cauza principală a tuturor acestor lucruri. Cauza este războiul atroce pe care l-a declanșat Rusia și faptul că Rusia a încercat sistematic să ne șantajeze folosind energia”.

Majoritatea țărilor membre, inclusiv țări ca Franța si Polonia, insistă pentru o anume formă de plafonare a prețului la gaze. Dar se lovesc de o opoziție acerbă din partea Germaniei - cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, precum și a Olandei - cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Un plafon de preț stabilit din punct de vedere politic implică întotdeauna riscul ca producătorii să-și vândă, apoi, gazul în altă parte, iar noi, europenii, în cele din urmă, nu am primi mai mult gaz, ci mai puțin”.

Pe de altă parte, peste Ocean, președintele Joe Biden a cerut companiilor americane să-și sporească producția de petrol și a confirmat că Statele Unite vor continua să-și utilizeze rezervele strategice de petrol, încă 15 milioane de barili, în decembrie, în încercarea de a stabiliza prețurile la pompă.

Asta după ce țările OPEC, dar și Rusia au decis o reducere a producției de petrol, care duce la scumpirea carburanților în toată lumea.

Decizia președintelui Biden vine și din perspectivă electorală, de teamă că ar putea crește preturile la carburanți chiar înaintea alegerilor din 8 noiembrie, de la jumătatea mandatului prezidențial. Aceste alegeri sunt vitale pentru stabilirea partidului politic care va controla Congresul.