Liderii din Occident au promis, la Conferinţa Internaţională de la Londra, să facă Rusia să plătească reconstrucţia Ucrainei
În timp ce Ucraina recunoaşte că contraofensiva sa - care se loveşte de o puternică rezistenţă a armatei ruse - nu decurge la fel de rapid pe cât spera, Conferinţa Internţaională a Reconstrucţiei reuneşte - timp de două zile - la Londra pestee 60 de ţări, instituţii internaţionale şi sectorul privat, relatează AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, prin videoconferinţă, ”proiecte concrete”.
”Fiecare zi a agresiunii ruse aduce noi ruine, mii şi mii de case distruse, industrii devastate, vieţi arese”, a acuzat el.
Redresarea economiei ucrainene a fost evaluată la 411 miliarde de dolari, într-un studiu recent al Băncii Mondiale (BM), ONU, Uniunii Europene (UE) şi Gvernului ucrainean.
Această sumă urmează să crească pe măsură ce conflictul continuă, de exemplu prin distrugerea la începutul lui iunie a Barajului Hidroelectric Kahovka, situat în zona controlată de către Rusia, care a provocat inundaţii importante.
Kievul estimează pagubele de mediu la 1,5 miliarde de dolari, fără să ia în calcul ”pierderile din agricultură, privind infrastructuri, locuinţe şi nici costul recinstrucţiei centralei înăsşi”, a precizat premierul Denîs Şmîhal.
”Să fim clari: Rusia este la originea distrugerii Ucrainei. Iar Rusia va ajunge să suporte costul reconstrucţiei Ucrainei”, a subliniat secretarul de Stat american Antony Blinken.
”Agresorul trebuie să dea socoteală”, a subliniat la rândul său preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, în contextul în care statele membre UE s-au pus de acord miercuri asupra celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni impuse Rusiei.
Premierul britanic Rishi Sunak a anunţat că lucrează cu aliaţii săi la o eventuală foslosire a bunurilor ruseşti ”îngheţate”.
Miliarde de euroPână la o concretizare a acestei idei - delicată din punct de vedere juridic -, aliaţii Kievului şi-au consolidat ajutorul financiar în vederea răspunderii la nevoi uriaşe.
Statele Unite au deblocat 1,3 miliarde de dolari în plus, iar Regatul Unit a promis trei miliarde de dolari pe o perioadă de tri ani constând în garanţii în vederea finanţării serviciilor publice ucrainene şi un ajutor bilateral în valoare de 240 de milioane de lire sterline (280 milioane de euro) destinat deminării şi unor proiecte umanitare.
Germania a deblocat un ajutor umanitar suplimentar în valoare de 381 de milioane de euro în 2023, iar Franţa a deblocat 40 de milioane de euro în vederea reconstrucţiei de urgenţă şi unor echipamente medicale.
Comisia Europeană (CE) a propus marţi un pachet de ajutoare în sumă de 50 de miliarde - până în 2027.
Obiectivul Conferinţei este totodată o mobilizarea a mediului privat.
Conferinţa de la Londra vrea să mobilizeze domeniul privat prin lansarea oficială a ”Ukraine Business Compact”, o iniţiativă care îndeamnă întreprinderi din întreaga lume să susţină reconstrucţia Ucrainei împreună cu mari instituţii financiare mondiale.
Un dispozitiv în vederea unei garantări a investiţiilor private în Ucraina este discutat de către puterile din G7 şi urmează să fie implementat de către Paris pentru întreprinderi franceze, conform News.ro.
Putin, „regele antisemitului””Ne-am reunit pentru a transmite un mesaj foarte clar: avem încredere în viitorul Ucrainei”, a subliniat şeful diplomaţiei britanice James Cleverly.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-şi convingă aliaţii de hotărârea de a continua, în pofida conflictului, reformele angajate în ultimii ani, şi mai ales lupta împotriva corupţiei de mult timp endemică.
Pe teren, armata Kievului încearcă să recucerească terotoriile ocupate de ruşi la începutul invaziei, în februarie 2022.
La 30 de kilometri de linia frontului, în estul Ucrainei, AFP a întâlnit localnici care-şi reconstruiau casele avariate de rachete ruseşti.
”Restaurarea caselor, pentru a te putea proteja de ploaie şi a trăi în ele va dura o săptămână”, aprecia Bogdan, un voluntar din cadrul Kramatorsk Association of Volunteers.
”Însă, o reparaţie completă durează un an, doi sau trei” ani, sublinia el.
Într-un interviu acordat BBC, Volodimir Zelenski a recunoscut că progresle în această ofensivă sunt ”mai lente decât ne-am dori”.
”Anumite persoane cred că este un film hollywoodian şi aşteaptă rezultate acum. Nu este aşa”, a subliniat el.
”Vom înainta pe câmpul de bătălie în felul pe care noi îl considerăm cel mai bun”, a adăugat el.
Zelenski, de confesiune iudaică, a reacţionat cu emoţie faţă de declaraţii ale lui Vladimir Putin, care susţine că Ucraina se află pe mâna unor ”neonazişti” care-i persecută pe rusofoni şi care l-a catalogat personal, la jumătatea lui iunie, drept ”o ruşine pentru poporul evreu”.
”Este ca şi cum nu înţelege cu adevărat ceea ce spune”, a comentat şeful statului ucrainean.
”Îmi pare rău, dar e ca şi cum este al doilea rege al antisemitismului după Hitler”, a adăugat el.
”Este un preşedinte care vorbeşte... Într-o lumea civilizată, nu poţi vorbi aşa”.