Israelul a lansat un atac masiv în Gaza, după ce Hamas a refuzat să elibereze ostatici. Gruparea anunță 400 de morți. VIDEO

Your browser doesn't support HTML5 video.

Cel puţin 400 de persoane au fost ucise în atacuri israeliene în noaptea de luni spre marţi - de o violenţă fără precedent de la începutul armistiţiului în Războiul din Fâşia Gaza, la 19 ianuarie - anunţă Ministerul Sănătăţii al Guvernului Hamas.

Desfășurarea evenimentelor:

UPDATE Numărul morților a crescut la peste 400, anunță Ministerul Sănătății condus de Hamas

Ministerul Sănătății condus de Hamas a oferit o nouă actualizare privind numărul victimelor.

Într-o postare pe Telegram, ministerul anunță că 404 persoane au fost ucise în urma atacurilor aeriene israeliene, informează BBC.

Pe canalul său de WhatsApp, oferă o cifră ușor mai mare, de 413 morți.

Ministerul adaugă că unele victime sunt încă prinse sub dărâmături.

UPDATE Hamas acuză Statele Unite pentru atacurile din Gaza

Într-o declarație recent publicată, Hamas afirmă că Statele Unite „poartă întreaga responsabilitate pentru masacrele” din Gaza, după ce s-a aflat că Israelul a informat SUA despre atacuri înainte de a le lansa.

Declarația susține că acest lucru „expune falsitatea afirmațiilor sale despre dorința de detensionare”.

„Comunitatea internațională este îndemnată să acționeze imediat pentru a trage la răspundere ocupația și susținătorii săi pentru aceste crime împotriva umanității”, se mai adaugă în declarație.

UPDATE Peste 660 de răniți în spitale, anunță Ministerul Sănătății condus de Hamas

Ministerul Sănătății condus de Hamas a oferit o nouă actualizare.

Munir al-Barsh, directorul general al ministerului, a declarat că peste 660 de răniți au ajuns în spitale.

El a mai spus că cel puțin 326 de persoane au fost ucise și că „multe victime sunt încă sub dărâmături”. O actualizare anterioară a ministerului menționa cel puțin 330 de morți.

Potrivit lui al-Barsh, majoritatea victimelor sunt femei și copii.

Situația medicală este gravă, deoarece 25 dintre cele 38 de spitale sunt în afara funcțiunii, a adăugat acesta.

„Avem nevoie urgentă de spitale de campanie, paturi și săli de operație pentru a face față numărului mare de răniți și victime ale agresiunii,” a declarat al-Barsh.

UPDATE Şeful Guvernului Hamas în Fâşia Gaza, Essam al-Dalis, şi alţi trei membri ai Guvernului, ucişi în atacurile israeliene, anunţă gruparea.

UPDATE Armata israeliană ordonă marţi populaţiei Fâşiei Gaza să evacueze zona de est a enclavei din apropierea barierei de securitate

Acest ordin de evacuare vizează ”în mod special” zonele Beit Hanoun (nord), Khirbet Khuza’a, Abasan al-Kabira şi Abasan al-Jadida (sud), pe care le desemnează drept ”zone periculoase de luptă”, anunţă pe platforma arabofonă a armatei israeliane purtătorul de cuvânt al IDF, Avichay Adraee.

Mulți localnici și-au strâns deja lucrurile și au pornit către zone considerate sigure.

UPDATE Hamas anunță cel puțin 330 de morți

Ministerul Sănătăţii al guvernului Hamas pentru Fâşia Gaza a anunţat un nou bilanţ de "cel puţin 330 de morţi" în atacurile israeliene care au fost lansate în cursul nopţii asupra acestui teritoriu palestinian şi care sunt de o violenţă fără precedent de la începutul armistiţiului din 19 ianuarie, notează AFP.

"Ministerul Sănătăţii a înregistrat peste 330 de morţi, în mare parte femei şi copii palestinieni, şi sute de răniţi, dintre care zeci sunt în stare critică" în urma acestor lovituri, a declarat pentru AFP directorul ministerului, Mohammed Zaqout.

Într-o declaraţie comună pe Telegram, forţele de apărare ale Israelului şi Agenţia de Securitate Internă au revendicat responsabilitatea pentru "lovituri ample asupra unor ţinte teroriste aparţinând organizaţiei teroriste Hamas din Fâşia Gaza".

Aceste atacuri, decise de prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi de ministrul apărării Israel Katz, "survin după refuzul repetat al Hamas de a ne elibera ostaticii, precum şi după respingerea tuturor propunerilor primite de la trimisul prezidenţial american Steve Witkoff şi de la mediatori", a transmis guvernul israelian.

"Israelul va acţiona de acum înainte împotriva Hamas cu forţă militară sporită", a subliniat aceeaşi sursă. Preşedinţia Statelor Unite a declarat că a fost consultată de Israel înaintea atacurilor.

Tot marţi, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis că Israelul va continua să lupte în Fâşia Gaza "până când toţi ostaticii se vor întoarce acasă".

"Nu vom înceta lupta până când toţi ostaticii nu se vor întoarce acasă şi toate obiectivele războiului nu vor fi atinse", a spus oficialul israelian, citat într-un comunicat. Printre aceste obiective se numără, pe lângă întoarcerea tuturor ostaticilor (morţi şi vii), distrugerea Hamas ca forţă militară sau politică în Fâşia Gaza.

Hamas, la putere în Gaza din 2007, l-a acuzat pe Netanyahu că "torpilează" armistiţiul şi vrea să "sacrifice" ostaticii.

Liderul israelian "a decis să reia războiul de exterminare în care vede un colac de salvare pentru crizele interne" prin care trece Israelul, a subliniat organizaţia islamistă într-un comunicat de presă.

"Decizia lui Netanyahu de a relua războiul este o decizie de a sacrifica prizonierii (ostaticii aflaţi în mâinile Hamas sau ale aliaţilor săi - n.r.) şi o condamnare la moarte împotriva lor", se mai arată în comunicat.

Potrivit unui oficial israelian care a vorbit sub rezerva anonimatului, aceste lovituri "preventive" au vizat "comandanţi militari de nivel mediu, membri ai conducerii Hamas, precum şi infrastructura teroristă".

UPDATE  Cel puţin 220 de persoane au fost ucise, a declarat Ministerul Sănătăţii condus de Hamas, potrivit BBC.

Unul dintre cei care ar fi fost ucişi a fost Mahmoud Abu Wafah, cel mai înalt oficial de securitate Hamas din Gaza. Dar mulţi civili, inclusiv copii, au fost de asemenea prinşi în atac. Acesta este cel mai mare val de lovituri aeriene în Gaza de la încetarea focului, care a început la 19 ianuarie. Discuţiile pentru prelungirea încetării focului în Gaza nu au ajuns la un acord.

 Armata israeliană (IDF) a declarat că a lovit ţinte din Gaza marţi dimineaţă, punând astfel capăt blocajului care se înregistra de câteva săptămâni în chestiunea extinderii încetării focului care a oprit luptele în ianuarie.

Oficialii ministerului palestinian al sănătăţii susţin că sunt cel puţin 100 de morţi, mulţi dintre ei copii, potrivit Reuters.

Au fost raportate lovituri în mai multe locaţii, inclusiv în nordul Fâşiei Gaza, în oraşul Gaza şi în Deir al-Balah, Khan Younis şi Rafah, adică în centrul şi sudul Fâşiei Gaza.

Armata israeliană, care a declarat că a lovit zeci de ţinte, a avertizat că atacurile vor continua atât timp cât va fi necesar şi se vor extinde dincolo de loviturile aeriene.

Atacurile au avut o amploare mult mai mare decât seria obişnuită de lovituri cu drone pe care armata israeliană a declarat că le-a efectuat împotriva unor persoane sau grupuri mici de militanţi suspecţi şi urmează unor săptămâni de eforturi eşuate de a conveni asupra unei prelungiri a armistiţiului încheiat la 19 ianuarie.

Hamas a declarat că Israelul a anulat de facto acordul de încetare a focului, lăsând incertă soarta a 59 de ostatici încă reţinuţi în Gaza.

”Israelul va acționa împotriva Hamas cu o forță militară din ce în ce mai mare”

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas pentru „refuzul repetat de a elibera ostaticii” şi pentru respingerea propunerilor emisarului preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.

„Israelul va acţiona, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forţă militară din ce în ce mai mare”, se arată într-un comunicat.

La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că Israelul s-a consultat cu administraţia americană înainte de a efectua loviturile, care, potrivit armatei, au vizat comandanţi de nivel mediu şi oficiali din conducerea Hamas, precum şi infrastructuri aparţinând grupului militant.

Echipe de negociere din Israel şi Hamas s-au aflat la Doha, în timp ce mediatori din Egipt şi Qatar încercau să reducă diferendele dintre cele două părţi după încheierea unei faze iniţiale a încetării focului, în urma căreia 33 de ostatici israelieni şi cinci thailandezi au fost predaţi de grupuri militante din Gaza în schimbul a aproximativ 2.000 de deţinuţi palestinieni.

Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că nu a respectat termenii acordului de încetare a focului din ianuarie, iar pe parcursul primei faze au existat mai multe probleme. Până acum, însă, fusese evitată o reluare completă a luptelor.

Israelul a blocat intrarea ajutoarelor în Gaza şi a ameninţat în numeroase rânduri că va relua luptele dacă Hamas nu va accepta să predea ostaticii pe care încă îi deţine.

Armata nu a furnizat detalii cu privire la loviturile efectuate în primele ore ale zilei de marţi, însă autorităţile sanitare palestiniene şi martorii contactaţi de Reuters au raportat pagube în numeroase zone din Gaza, unde sute de mii de oameni trăiesc în adăposturi improvizate sau în clădiri avariate.

O mare parte din Gaza se află acum în ruine după 15 luni de lupte, care au izbucnit la 7 octombrie 2023, când mii de oameni înarmaţi conduşi de Hamas au atacat comunităţile israeliene din preajma Fâşiei Gaza, ucigând aproximativ 1.200 de persoane, potrivit bilanţului israelian, şi răpind 251 de ostatici pe care i-au dus în Gaza.

Campania israeliană de răspuns a ucis peste 48.000 de persoane, potrivit autorităţilor sanitare palestiniene, şi a distrus o mare parte din locuinţele şi infrastructura din enclavă, inclusiv sistemul spitalicesc.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat pentru Reuters că Israelul pune capăt în mod unilateral acordului de încetare a focului în Gaza.

Gruparea militantă a publicat o declaraţie în care afirmă că decizia guvernului premierului Benjamin Netanyahu de a relua „agresiunea” Israelului împotriva Gaza expune ostaticii „unei soarte necunoscute”.

Teroriștii Hamas refuză să elibereze ultimii 59 de ostatici

Hamas face apel la mediatori - SUA, Qatar şi Egipt - să îl facă pe Netanyahu pe deplin responsabil pentru încheierea acordului de încetare a focului.

De asemenea, Hamas face apel la ţările arabe şi musulmane să sprijine „rezistenţa palestiniană” menită să „spargă blocada nedreaptă impusă Gazei”.

Totodată, Hamas cere Consiliului de Securitate al ONU să se reunească de urgenţă pentru a emite o rezoluţie care să oblige Israelul să-şi înceteze „agresiunea”.

Într-o declaraţie emisă la scurt timp după ce IDF a reluat loviturile în întreaga Fâşie Gaza - după o încetare a focului de aproape trei luni - ministrul apărării, Israel Katz, spune că „porţile iadului se vor deschide în Gaza” şi că Hamas va fi lovit cu o forţă pe care „nu a mai văzut-o niciodată”, dacă nu eliberează toţi cei 59 de ostatici rămaşi.

„În această seară am revenit la luptele din Gaza, având în vedere refuzul Hamas de a elibera ostaticii şi pe fondul ameninţărilor sale de a face rău soldaţilor IDF şi comunităţilor israeliene”, a declarat Katz, citat de The Times of Israel. „Nu vom înceta să luptăm până când toţi ostaticii nu se vor întoarce acasă şi toate obiectivele războiului nu vor fi atinse”, a adaugat el.

Familiile ostaticilor au susţinut de mult timp că obiectivele de război ale Israelului se contrazic reciproc şi că o revenire la luptă pentru a dezmembra capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas îi va pune în pericol pe cei dragi.

Hamas a insistat să rămână la termenii iniţiali ai acordului de armistiţiu, care ar fi trebuit să intre în a doua fază la începutul lunii. Această fază prevedea retragerea completă a Israelului din Gaza şi acceptul de a pune capăt definitiv războiului în schimbul eliberării ostaticilor rămaşi în viaţă. Deşi Israelul a semnat aceşti termeni în ianuarie, Netanyahu a insistat mult timp asupra faptului că Israelul nu va pune capăt războiului până când capacităţile de guvernare şi militare ale Hamas nu vor fi distruse.

În consecinţă, Israelul a refuzat chiar să poarte discuţii cu privire la termenii fazei a doua, care ar fi trebuit să înceapă la 3 februarie. Cu toate acestea, încetarea focului a rămas în vigoare timp de aproximativ două săptămâni şi jumătate după încheierea primei faze, în timp ce mediatorii încercau să negocieze noi condiţii pentru prelungirea sa.

Acceptând reticenţa Israelului faţă de faza a doua, trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a prezentat săptămâna trecută o propunere care ar fi prevăzut prelungirea fazei întâi cu mai multe săptămâni, timp în care cinci ostatici în viaţă ar fi fost eliberaţi. Duminică, trimisul SUA a declarat că răspunsul Hamas la această ofertă a fost neconvingător şi a avertizat cu privire la consecinţele iminente în cazul în care gruparea nu îşi schimbă abordarea.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult