India interzice scuipatul și urina în prepararea mâncării. Hindușii dau vina pe musulmani pentru „spurcarea” tradiției

Săptămâna trecută, două state conduse de Partidul Bharatiya Janata (BJP) care guvernează India au anunțat planuri de a impune amenzi mari și închisoare pentru contaminarea alimentelor cu scuipat, urină și murdărie, scrie BBC.

Controversele privind „condimentarea” celebrelor mâncăruri stradale indiene cu scuipat sau urină vin pe fondul unor tensiuni mai vechi între hindușii naționaliști și musulmanii indieni.

Statul nordic Uttarakhand va amenda infractorii cu până la 100.000 de rupii (1.100 de euro), în timp ce statul vecin Uttar Pradesh urmează să introducă legi stricte pentru a rezolva problema.

Măsurile guvernamentale vin după difuzarea unor videoclipuri neverificate pe rețelele de socializare care arată vânzători scuipând pe mâncare la tarabe și restaurante locale. Un videoclip înfățișa chiar un ajutor de bucătar amestecând urină în mâncarea pe care o pregătea.

În timp ce imaginile au stârnit indignare în rândul utilizatorilor, mulți exprimându-și îngrijorarea cu privire la siguranța alimentară în aceste state, unele clipuri au devenit, de asemenea, subiectul unor campanii de blamare care vizează musulmanii, respinse însă ulterior de site-urile web de verificare a faptelor.

Obiceiurile alimentare indiene sunt profund împletite cu religia și sistemul de caste

Astfel, numeroși indieni au spus că femeia filmată când adăuga urină în mâncare era musulmană, dar în urma verificărilor oficiale efectuate de poliție s-a aflat că era, de fapt, hindusă.

Oficialii spun că sunt necesare legi stricte, cu scopul de a descuraja oamenii să se mai complacă în practici neigienice în jurul alimentelor, dar liderii opoziției și experții juridici au pus sub semnul întrebării eficacitatea acestor legi și susțin că ele ar putea fi, de asemenea, utilizate abuziv pentru a denigra o anumită comunitate.

Mâncarea și obiceiurile alimentare sunt subiecte sensibile în India, deoarece sunt profund împletite cu religia și sistemul ierarhic de caste al țării. Normele și tabuurile în jurul alimentelor duc uneori la ciocniri între comunități, stârnind sentimente de neîncredere.

În consecință, și noțiunea de „siguranță alimentară” s-a încurcat cu religia, care este uneori folosită pentru a atribui un motiv presupuselor incidente de contaminare.

Siguranța alimentară este, de asemenea, o preocupare majoră în India, Autoritatea pentru Siguranța Alimentară și Standardele (FSSAI) estimând că alimentele nesigure cauzează aproximativ 600 de milioane de infecții și 400.000 de decese anual.

Experții invocă diverse motive pentru siguranța alimentară slabă în India, inclusiv aplicarea inadecvată a legilor privind siguranța alimentară și lipsa de conștientizare. Bucătăriile înghesuite, ustensilele murdare, apa contaminată și practicile necorespunzătoare de transport și depozitare compromit și mai mult siguranța alimentelor.

Închisoare de 10 ani pentru scuipatul în mâncare

Chiar și așa, când au apărut videoclipuri cu vânzători care scuipau în mâncare, oamenii au fost șocați și revoltați. La scurt timp după aceea, statul Uttarakhand a anunțat amenzi uriașe împotriva infractorilor și a impus ca poliția să verifice personalul hotelurilor și instalarea de camere video de supraveghere în bucătăriile acestora.

În Uttar Pradesh, ministrul-șef Yogi Adityanath a spus că pentru a opri astfel de incidente poliția ar trebui să verifice fiecare angajat. Statul intenționează, de asemenea, obligarea centrelor de alimentație să afișeze numele proprietarilor lor, vrea ca bucătarii și chelnerii să poarte măști și mănuși și instalarea de supraveghere video în hoteluri și restaurante.

Potrivit presei locale, Adityanath intenționează să introducă două ordonanțe prin care scuipatul în mâncare va fi pedepsit cu închisoare de până la 10 ani.

În iulie, Curtea Supremă a Indiei a suspendat directivele emise de guvernele din statele Uttarakhand și Uttar Pradesh, care le cereau oamenilor care țineau tarabe de mâncare de-a lungul traseului Kanwar yatra - un pelerinaj hindus anual - să afișeze în mod vizibil numele și alte detalii de identitate ale proprietarilor lor. Petiționarii au declarat instanței superioare că directivele vizează în mod incorect musulmanii și ar avea un impact negativ asupra afacerilor.

Săptămâna trecută, poliția din orașul Barakanki l-a arestat pe proprietarul unui restaurant, Mohammad Irshad, pentru că ar fi scuipat pe o roti (lipie) în timp ce o pregătea. Irshad a fost acuzat de tulburarea păcii și a armoniei religioase.

De asemenea, la începutul acestei luni, poliția din Mussoorie a arestat doi bărbați - Naushad Ali și Hasan Ali - pentru că ar fi scuipat într-o cratiță în timp ce făceau ceai și i-a acuzat că au provocat indignarea publică și că pun în pericol sănătatea oamenilor.

Hindușii spun că musulmanii scuipă în mâncare ca să-i spurce

Videoclipurile cu bărbații care scuipau în mâncare, difuzate pe rețelele de socializare cu câteva zile înainte de a fi arestați, au stârnit însă și o nouă dispută religioasă, după ce multe grupări naționaliste hinduse au început să le numească incidente de „thook-jihad” sau „scuipat-jihad”, provocate de musulmani.

Termenul este o adaptare a „jihad-ului dragostei”, inventat de grupuri hinduse radicale, care îl folosesc pentru a acuza bărbații musulmani că au convertit femeile hinduse prin căsătorie. Prin extensie, „thook-jihad” îi acuză pe musulmani că vor să-i spurce pe hinduși scuipând în mâncare.

Nu este prima dată când comunitatea musulmană devine ținta unor acuzații cu privire la scuipatul în mâncare. În timpul pandemiei de Covid-19, o serie de videoclipuri false cu musulmani scuipând, strănutând sau lingând obiecte pentru a infecta oamenii cu virusul au devenit virale pe rețelele de socializare. Videoclipurile au accentuat polarizarea religioasă, conturile hinduse întețind atunci retorica anti-musulmană.

Liderii opoziției din cele două state conduse de partidul aflat la putere au criticat însă noile directive, spunând că acestea ar putea fi folosite pentru a viza musulmanii și că guvernul folosește astfel de legi ca o cortină de fum pentru a distrage atenția de la alte probleme cheie, cum ar fi șomajul și inflația vertiginoasă.

Experții spun că există deja legi pentru siguranța alimentară, dar nu sunt aplicate

Dar Manish Sayana, un ofițer pentru siguranța alimentelor din Uttarakhand, spune că ordinele guvernului au ca scop exclusiv să facă alimentele sigure pentru consum. El a declarat pentru BBC că ofițerii pentru siguranța alimentară și poliția au început să efectueze controale surpriză la restaurante și că „îndeamnă oamenii să poarte măști și mănuși și să instaleze CCTV-uri” oriunde merg pentru verificări.

Expertul juridic și jurnalistul V Venkatesan spune că este nevoie de noi ordonanțe și legi privind siguranța alimentară care să fie dezbătute în mod corespunzător.

„După mine, legile existente în conformitate cu Legea privind siguranța și standardele alimentare din 2006 sunt suficiente pentru a avea grijă de orice infracțiuni legate de siguranța alimentară. Așadar, trebuie să ne întrebăm de ce este nevoie de aceste noi legi și directive?”, întreabă el.

„Guvernele par să creadă că legile care prescriu pedepse aspre vor descuraja oamenii să comită infracțiuni, dar cercetările au arătat că implementarea corectă a legilor este cea care descurajează oamenii să comită infracțiuni. Deci, legile existente nu au fost încă implementate corect în aceste state?", mai spune expertul.