Gazoductul Nord Stream 2 va fi pus în funcțiune în 2020, în ciuda împotrivirii SUA

„Înainte de sfârşitul lui 2020, Nord Stream 2 va fi pus în funcţiune", a declarat Novak jurnaliştilor.

Preşedintele american Donald Trump a promulgat o lege săptămâna trecută ce impune sancţiuni companiilor asociate construcţiei Nord Stream 2 şi unui alt gazoduct rusesc, TurkStream, considerând că aceste lucrări vor creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi astfel întăresc influenţa Moscovei.

Aceste sancţiuni au fost condamnate de Germania, principalul beneficiar al Nord Stream 2, precum şi de Uniunea Europeană, care denunţă o "ingerinţă" americană în afacerile europene.

Aproape finalizat, Nord Stream 2 ar trebui să dubleze livrările directe de gaz natural rusesc spre Europa de Vest trecând pe sub Marea Baltică pentru a ajunge în Germania.

Citește și

Vladimir Putin, noi amenințări la adresa SUA. Consecințele proiectului Nord Stream 2

Prima consecinţă a sancţiunilor: compania elveţiană Allseas, responsabilă pentru instalarea conductelor, a anunţat deja că îşi suspendă participarea la proiect în aşteptarea "clarificărilor".

Potrivit lui Novak, Rusia ar putea utiliza nava sa de instalare a conductelor la adâncime Akademik Cerski pentru a finaliza construcţia gazoductului.

Cu toate acestea, este nevoie de "pregătiri suplimentare" pentru a utiliza această opţiune şi va dura "ceva timp", a precizat el.

Potrivit unei surse din Ministerul Energiei rus, echipamente necesare ar trebui în acest caz instalate pe navă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat deja în această săptămână că Rusia are "anumite capacităţi" pentru a termina proiectul "într-un viitor nu prea îndepărtat".

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a criticat legislaţia americană care permite sancţiuni asupra companiilor implicate în gazoductul Nord Stream 2, într-un interviu acordat revistei germane de ştiri Spiegel.

Von der Leyen a recunoscut că proiectul de gazoduct are o "dimensiune politică" şi că comisia trebuie să protejeze interesele statelor sale membre estice.

„Pe de altă parte, Comisia UE respinge sancţiunile împotriva companiilor europene care se angajează în proiecte în conformitate cu legea", a adăugat ea.

Timp de mai mulți ani, statele membre UE au fost îngrijorate de dependența Blocului comunitar de gazele rusești.

În prezent, 40% din resursele de gaz ale UE provin din Rusia. Pe al doilea loc se situează Norvegia, care deși nu face parte din UE, face parte din piața unică. Gazoductul Nord Stream 2 va crește cantitatea de gaz transportată cu aproximativ 55 de milioane de metri cubi pe an.

Dezacordul din rândul țărilor din UE a fost atât de puternic încât, la începutul acestui an, au amenințat cu oprirea completă a proiectului.

Ulterior, s-a decis înăsprirea regulilor privind proiectul și aducerea lui sub control european.

Companiile germane, pe de altă parte, au investit masiv în proiect.