Europa înăsprește măsurile pentru combaterea COVID-19. Mărturisirile unor români plecați peste hotare
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Chiar dacă înțeleg rațiunile acestor măsuri, oamenii sunt dezamăgiți și chiar disperați. Spectrul recesiunii îi sperie pe mulți. Un studiu realizat în Germania arată că, numai în această țară, sunt în pericol să dispară 1,1 milioane de locuri de muncă, mai ales în sectorul serviciilor.
Giuseppe Conte, premierul italian: "Barurile, cofetăriile, patiseriile și restaurantele se vor închide la ora 18:00. Sălile de sport, piscinele, centrele de wellness și spa se vor închide. Se închid și teatrele, cinematografele și sălile de concerte."
Pedro Sanchez, premierul spaniol: "Am decis încă o dată decretarea stării de urgenţă. Interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii va fi în vigoare între 23:00 şi 06:00."
Indiferent cum e împachetată decizia, tot mai multe ţări se întorc la situaţia din primăvară.
Cristina Toader, româncă stabilită în Cremona: "Sincer nu ne aşteptăm din nou la un lockdown ca la început. Fiecare dintre noi ne preocupăm pentru că dacă nu muncim nu avem cu ce să ne plătim chiria, nu avem cu ce să cumpărăm mâncare. Degeaba rămân magazinele deschise, dacă la finalul săptămânii nu avem cu ce să cumpărăm mâncare."
Dan Cristian Sava, român în Barcelona: "M-a afectat chiar şi la muncă, ne-au închis, ne-au deschis înapoi. Lucrez în discoteci, baruri şi suntem destul de loviţi. Deocamdată suntem în şomaj tehnic şi guvernul ne mai dă un ajutor."
Radu Bat, medic urgențe Spania: "Ce trebuia impus încă de la început, din primul val, era restricţia nocturnă. Din cauza faptului că aici sunt foarte mulţi tineri, de aia sunt şi multe cazuri de tineri, fac petreceri nocture."
Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie şi, mai nou, Italia şi Spania reduc drastic programul localurilor şi interzic circulaţia pe timp de noapte.
În Roma, cei prinşi după lăsarea întunericului risca o amendă între 400 şi o mie de euro. Lucrurile nu stau mai bine nici în Spania, unde premierul vrea ca parlamentul să voteze menţinerea stării de urgenţă până către sfârşitul primăverii viitoare.
Şi în zonele roşii din Regatul Unit restricţiile au lovit dur serviciile. În Manchester, primarul a încercat zadarnic să conteste măsura închiderii puburilor, ordonată de guvernul Johnson.
Andy Burnham, primar Manchester: "Aş argumenta că, dincolo de COVID, vieţile oamenilor sunt mult mai afectate de aceste măsuri. Şi părerea mea e că restricţiile nu vor schimba prea mult cifrele pandemiei."
Scandal a ieşit şi în Ţara Galilor, unde s-a interzis vânzarea articolelor neesenţiale, precum haine, cărţi ori felicitări. Un tânăr a aplicat regulă în felul lui: s-a dus la supermarket fără haine. A vrut să arate astfel, spune el, că "pentru fiecare dintre noi, altceva e esenţial". Nu a fost lăsat să intre în supermarket dar, potrivit soţiei lui, personalul magazinului a recunoscut în final că hainele sunt "esenţiale"
Israelul este deocamdată singura ţară care a decretat a doua oară carantina naţională totală. Măsură a avut efectul scontat, numărul testelor pozitive scanzand de la 9 mii, pe 30 septembrie, la sub o mie acum.
Eran Segal, expert la Weizmann Institute of Science: "Carantina dă rezultate, pentru că stăm toţi în casă. Dar faptul în sine de a ajunge la carantină totală înseamnă un eşec al gestionarii pandemiei."
Oren Liebermann, corespondent CNN: "Încrederea israelienilor în conducerea ţării s-a prăbuşit în cursul acestei pandemii. Diferitele sectoare ale societăţii israeliene - religioşii, secularii, ultra-ortodocsii şi arabii - s-au atacat şi învinuit unii pe alţii pentru al doilea val al pandemiei, care a fost aici mult mai grav decât primul."