Fricile care ar putea distruge democraţia în UE. "Devenim o fortăreaţă"

Galerie foto

Dintre acestea, criza migraţiei este însă cea mai dificil de gestionat. În ultimii ani, fenomenul a alimentat ascensiunea partidelor extremiste, iar consecințele se vor vedea, cred experții, și în rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European.

Sondajele făcute la nivel european arată că fenomentul migraţiei şi atentatele teroriste reprezintă cele mai serioase motive de îngrijorare ale europenilor.

Fluxul uriaş de migranţi veniţi pe continent între 2015 şi 2016 i-a făcut pe mulţi dintre cetăţenii Uniunii să se teamă de sutele de mii de nou-veniţi şi a alimentat ascensiunea partidelor naţionaliste şi eurosceptice de pe continent. Valul de refugiaţi din Siria şi din alte zone măcinate de războaie şi foamete a blocat oraşe şi insule şi a tulburat situaţia social-politica, în Europa Occidentală.

  Fluxul migratoriu  

Chiar dacă în ultimii ani, fluxul migratoriu a scăzut considerabil, problemele rămân.

În 2018, au sosit în Europa peste 139.000 de imigranţi ilegali din Africa şi din Orientul Mijlociu. Cei mai mulţi au ajuns în Spania - peste 64.000, o creştere cu 130 de procente faţă de 2017. Italia, o altă destinaţie a refugiaţilor, şi-a închis porturile, în timp ce în Grecia au ajuns cu aproape 50% mai mulţi ca în anul anterior.

Unul dintre centrele de triere este în insula Lesbos - un milion de oameni au ajuns aici în ultimii patru ani, iar urmele trecerii lor sunt peste tot: nave eşuate şi plaje acoperite de veste de salvare.

„Din moment ce restul statelor din Uniunea Europeană nu împărtăşesc greutăţile noastre, da, trebuie să închidem frontierele. De ce ar trebui toți să vină în Grecia?”, spune Nikos Trakellis, primarul din Moria.

Cine a beneficiat de criza migrației

 

Această teamă de imigranţi a făcut să crească spectaculos partide aproape necunoscute până atunci, promotoare ale unui discurs radical, naţionalist: Alternativa pentru Germania-AfD, Liga din Italia sau Partidul Libertăţii din Austria. În Germania, AfD a beneficiat de pe urma temerilor create de deschiderea graniţelor de către cancelarul conservator Angela Merkel, care a permis intrarea a peste un milion de solicitanţi de azil. Partidul a intrat triumfal în parlamentul german la legislativele din 2017, la doar 5 ani de la înfiinţare. Iar în ţări ca Italia şi Polonia, alegătorii au propulsat la guvernare partide cu agenda clară anti-imigratie.

 

Soluții pentru problema migrației

 

Încercând să rezolve problema, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia prin care se angajează să plătească 6 miliarde de euro în patru ani pentru educaţia şi asistenţa umanitară a peste 3 milioane de refugiaţi sirieni aflaţi în taberele din această ţară. Dar răul a fost făcut deja: teama a pătruns adânc în sufletele multor alegători, iar euroscepticismul şi naţionalismul par de neoprit.

În acest context, misiunea viitorului preşedinte al Comisiei Europene este extrem de dificilă.

Pentru candidatul popularilor, Manfred Weber, soluţia este una de mijloc.

„Un control solid și strict al frontierei. Trebuie să ne protejăm granițele împotriva migranților ilegali. Nu vreau să transformăm Uniunea Europeană într-o fortăreaţă. Cred totuşi că trebuie să-i ajutăm pe cei care au nevoie de noi”, a spus Manfred Weber, MEP.

Social-democraţii europeni cred însă că problema nu poate fi rezolvată fără consens în Uniune.

„Am făcut totul în Parlamentul European, am adoptat toată legislația necesară, dar guvernele UE nu au căzut de acord asupra unei politici comune în domeniul migrației”, a spus Tanja Fajon, MEP și vice-președinte al S&D group.

Nici nu este de mirare, având în vedere intransigența guvernelor din Ungaria şi Italia, în problema migraţiei.

„Europenii vor face bine dacă nu vor asculta de președintele Macron, ci de Ungaria și Italia în problema protecției frontierelor”, a declarat Viktor Orban, premierul Ungariei.

Europarlamentarul Guy Verhofstadt, candidat" cap de listă" din partea ALDE, are un mesaj pentru ţările care nu vor să respecte iniţiativele propuse de Bruxelles.

"Nu veți mai primi bani de la Uniunea Europeană dacă nu aplicați și valorile Uniunii Europene. Este ușor să spunem "bine, daţi-ne banii". Şi când vine vorba de valori și principii, atunci să spunem "bine, dar asta nu este treaba noastră”, a spus Guy Verhofstadt, lider grupul ALDE din Parlamentul European.

 

Cum ar putea ajuta migranții în România  

Pe de altă parte, România se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă. Peste 4 milioane de români muncesc şi trăiesc legal în alte state europene, cei mai mulţi în Italia, Spania şi Germania. Nu se ştie exact, însă, care este numărul celor plecaţi în străinătate şi neînregistraţi oficial. Un studiu Eurostat publicat anul trecut arată că 19% dintre românii apţi de muncă lucrează "afară". Procentul este unul uriaş, în condiţiile în care media europeană e de 3,8%.

Aşa că, în plină criză s-a ajuns la aducerea de lucrători din afara Uniunii Europene, mai ales din state asiatice. Iar România, ca stat membru al Uniunii "importa" angajaţi din ţări ne-membre în condiţiile în care una dintre cele mai dificile provocări ale Uniunii este tocmai gestionarea fenomenului migraţiei.

Chiar dacă pe termen lung, migraţia poate contracara declinul demografic din Europa, pe termen scurt şi mediu, impactul crizei migratorii este negativ. De pildă, Austria, Germania, Danemarca şi Suedia au reintrodus temporar controalele la graniţă în interiorul spaţiului Schengen. Astfel sunt compromise două principii fundamentale: libertatea de mişcare a persoanelor şi o piaţă europeană a muncii flexibilă.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!