Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Donald Tusk a fost ales preşedinte al Partidului Popular European. Reacția lui Iohannis

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a fost ales miercuri în funcţia de preşedinte al Partidului Popular European (PPE) de delegaţii reuniţi la Zagreb în congresul formaţiunii paneuropene.

Donald Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 39 de voturi împotrivă, relatează Agerpres.

El îi succede lui Joseph Daul şi devine primul est-european la preşedinţia Partidului Popular European de la fondarea acesteia, în anul 1976. Până acum funcţia a fost deţinută de doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).

Polonezul Donald Tusk, în vârstă de 62 de ani, a devenit miercuri primul est-european ales să conducă marea familie a dreptei din Uniunea Europeană.

Născut la Gdansk, oraşul şantierelor navale şi leagăn al sindicatului Solidaritatea, acest liberal convins i-a răpit în 2007 puterea conservatorului Jaroslaw Kaczynski, actualul preşedinte al Partidului Lege şi Justiţie (PiS), care are faţă de el de atunci o ură persistentă, scrie France Presse într-un comentariu dedicat carierei politice a lui Tusk.

Citește și
tusk
Tusk recomandă liderilor statelor UE să accepte amânarea Brexitului

În cei şapte ani ai săi ca prim-ministru, el a lăsat amintirea unui om care nu a încercat să transforme radical ţara, dar s-a pus bine în slujba dezvoltării ei, într-o relativă stabilitate, "garantând că apa caldă curge tot timpul la robinet".

Mandatul său a fost marcat şi de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie 2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw. Acesta a încercat în van să împiedice alegerea sa la preşedinţia Consiliului European, unul dintre posturile cheie ale UE.

Şef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene.

Ocupând o "funcţie aproape total lipsită de putere", cum a descris-o chiar el într-un recent interviu pentru cotidianul belgian Le Soir, Donald Tusk a încercat să-şi utilizeze în primul rând "puterea de convingere şi de comunicare".

Unele dintre afirmaţiile sale au făcut vâlvă: "Nu mai avem nevoie de duşmani când avem prieteni ca Donald Trump", a declarat Tusk.

Sau o alta referitoare la ieşirea Regatului Unit din UE, potrivit căreia ar trebui să existe "un loc special în infern pentru cei care au promovat Brexit-ul fără să aibă nici cea mai mică idee privind modul de a-l realiza".

Într-un discurs remarcat pe 13 noiembrie la Bruges, el a luat deschis poziţie împotriva lui Emmanuel Macron, un "prieten foarte drag".

Într-o replică adresată preşedintelui francez care a afirmat că doreşte o apropiere a UE de Moscova, Donald Tusk a pledat cu claritate pentru o poziţie "fermă" faţă de Rusia.

El a avertizat Franţa şi în legătură cu extinderea UE. "Nu putem avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integraţi cu restul continentului".

Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. 

Reacția lui Klaus Iohannis, prezent la summitul de la Zagreb

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, miercuri seară, alegerea fostului premier polonez Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Partidului Popular European (PPE), apreciind că acest lucru arată că falia între Est şi Vest dispare tot mai mult.

''Este o premieră şi este o premieră foarte frumoasă. Îl cunosc foarte bine pe domnul Donald Tusk şi sunt foarte bucuros că a fost ales cu o majoritate covârşitoare de voturi.

Faptul că avem la PPE prima dată un preşedinte din partea estică a Europei arată, evident, şi în PPE o deschidere semnificativă către, să zicem, membrii noi în Uniunea Europeană.

Lucru care ne bucură şi este un semn vizibil, un semn evident că falia Est-Vest dispare tot mai mult şi asta este, de fapt, ce ne dorim şi noi pentru România şi pentru români, să ajungem şi la un nivel de trai, şi la o societate de maturitatea societăţilor din vechile state membre ale Uniunii Europene'', a declarat şeful statului român la sosirea la Summitul PPE care a încheiat prima zi a congresului statutar al familiei politice paneuropene.

Summitul PPE este găzduit de Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult