Cum se poate ajunge la un conflict regional devastator în Orientul Mijlociu. Avertismentul ONU

Reacția ONU vine după ce cel puţin 14 persoane, inclusiv comandantul unei unităţi de elită a Hezbollah, au murit în urma unui atac atac aerian declanșat de Israel în Beirut.

Ibrahim Aqil, un personaj din consiliul militar superior al grupării Hezbollah, căutat de SUA pentru presupusa sa legătură cu bombardarea ambasadei SUA din Beirut din 1983, a fost ucis în acest atac.

Israelul a precizat că Aqil, liderul forţelor speciale Radwan, de elită, ale Hezbollah, a fost ucis împreună cu alţi 10 comandanţi superiori ai unităţii. Hezbollah a confirmat moartea lui Aqil, pe care l-a descris drept unul dintre liderii săi de top, spunând că a dus o „binecuvântată viaţă de jihad”.

A fost cel mai recent dintr-o serie de atacuri care au zguduit Libanul în această săptămână, după o operaţiune extraordinară în două etape care a făcut ca mii de pagere şi walkie-talkie purtate în mod obişnuit de membrii Hezbollah să explodeze simultan. Operaţiunea, presupusă a fi fost efectuată de Israel, a provocat rănirea a peste 3.000 de persoane şi cel puţin 42 de morţi.

Citește și

Șeful ICI: România şi Israel pun bazele unui ecosistem de securitate cibernetică rezistent

Vineri seară, şeful ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a declarat: „Riscăm să vedem o conflagraţie care ar putea depăşi chiar şi devastările şi suferinţa la care am asistat până acum”.

Vorbind la o reuniune a consiliului de securitate al ONU care a fost convocată pentru a discuta despre atacurile Israelului, DiCarlo a spus: „Nu este prea târziu pentru a evita o asemenea nebunie. Mai este loc de diplomaţie. De asemenea, îndemn cu tărie statele membre cu influenţă asupra părţilor implicate, să o folosească acum”.

Robert Wood, ambasadorul adjunct al SUA la ONU, a repetat afirmaţiile Washingtonului că SUA nu au jucat niciun rol în atacuri şi a cerut tuturor părţilor „să se abţină de la orice acţiuni care ar putea arunca regiunea într-un război devastator”.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat anterior că atacurile Israelului vor continua, scriind pe X: „Frecvenţa acţiunilor din noua etapă va continua până când obiectivul nostru va fi atins: întoarcerea în siguranţă a locuitorilor din nord la casele lor”.

Vineri a fost pentru a treia oară când Beirutul, capitala Libanului, este lovită de un atac aerian israelian de la izbucnirea luptelor dintre Hezbollah şi Israel, în la 8 octombrie anul trecut.

Videoclipurile de după atac au arătat maşini arse şi moloz împrăştiat peste stradă dintr-o clădire ale cărei primele două etaje păreau să fi fost spulberate. Agenţia Naţională de Ştiri din Liban a transmis că patru rachete au lovit clădirea din Jamous, o zonă rezidenţială din sudul Beirutului, în timpul orelor de vârf.

Apărarea Civilă Libaneză le-a cerut cetăţenilor să rămână în case pentru a menţine drumurile libere pentru serviciile urgenţă care transportau răniţii la spitale. Libanezii au distribuit fotografii cu cei dragi care dispăruseră în urma atacului, ataşându-şi numerele de telefon în cazul în care i-ar fi văzut cineva.

Joi seară, a avut loc cea mai intensă serie de atacuri aeriene israeliene efectuate în sudul Libanului din octombrie. Avioanele de război israeliene au lansat zeci de atacuri în satele de graniţă din sud, marcând ceea ce ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a spus că este începutul unei noi etape în război.

Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, a denunţat vineri atacurile, spunând că acestea au încălcat dreptul internaţional şi ar putea constitui o crimă de război.

„Legea internaţională umanitară interzice utilizarea dispozitivelor capcană sub formă de obiecte portabile aparent inofensive”, a spus Turk în Consiliul de securitate, adăugând: „Este o crimă de război să comită violenţe menită să răspândească teroarea în rândul civililor”.

Pentru oficialii din domeniul sănătăţii din Liban, atacurile au funcţionat ca un test de stres sumbru al sectorului sănătăţii, care se pregătea pentru evenimente cu victime în masă de la începutul războiului, în octombrie anul trecut.