Cum ar trebui administrată cea de-a doua doză de vaccin anti-Covid. Îndemnul OMS
Declaraţiile directorului biroului pentru Europa al OMS, Hans Kluge, vin în condiţiile în care unele ţări, printre care şi Marea Britanie, caută să contracareze nivelul scăzut al aprovizionării cu vaccinuri prin extinderea perioadei dintre administrarea primei doze şi a celei de-a doua până la 12 săptămâni şi prin luarea în considerare a reducerii volumului dozelor în unele situaţii.
Kluge a declarat că este important să se găsească un echilibru între valorificarea la maximum a aprovizionărilor limitate şi protejarea a cât mai multor persoane.
"Este important ca o astfel de decizie să reprezinte un compromis sigur între capacitatea actuală limitată de producţie la nivel global şi necesitatea ca guvernele să protejeze cât mai multe persoane, reducând astfel povara oricărui val ulterior asupra sistemelor sanitare", a precizat el într-un briefing de presă.
Propunerile de prelungire a perioadei dintre prima şi a doua doză au generat dezbateri aprinse în rândul oamenilor de ştiinţă. Pfizer şi BioNTech au atras atenţia că nu deţin dovezi potrivit cărora vaccinul lor ar continua să ofere protecţie în cazul în care a doua doză este administrată după mai mult de 21 de zile după prima.
Uniunea Europeană a acordat aprobarea de urgenţă a utilizării vaccinului Pfizer-BioNTech în urmă cu două săptămâni, iar sute de mii de europeni au beneficiat de la punerea acestuia la dispoziţie, în urmă cu circa o săptămână.
Marea Britanie, care a aprobat vaccinul în decembrie, a administrat peste un milion de doze din acest vaccin în mai puţin de o lună, notează Reuters.
Uniunea Europeană a asigurat 200 de milioane de doze şi a activat opţiunea de a achiziţiona alte 100 de milioane de doze. De asemenea, este în discuţii pentru o nouă comandă de 50 până la 100 de milioane de doze, au declarat marţi oficialii UE pentru Reuters.
În cadrul briefingului de presă, Kluge a precizat totodată că Europa trebuie să "facă mai multe" în faţa "unei situaţii alarmante", a circulaţiei în regiune a unei noi variante a coronavirusului, mai contagioasă, detectată iniţial în Regatul Unit, relatează AFP.
"Este vorba despre măsurile de bază, pe care le cunoaştem cu toţii, care trebuie intensificate pentru a scădea transmisia, a reduce din presiunea asupra serviciilor noastre care luptă împotriva COVID-19 şi pentru a salva vieţi", a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge.
Este importantă generalizarea purtării măştilor de protecţie, limitarea adunărilor sociale, respectarea distanţării fizice şi spălarea mâinilor şi combinarea acestor măsuri cu sisteme adecvate de depistare, urmărire şi izolare a bolnavilor, a detaliat Kluge.
Potrivit estimărilor organizaţiei, noua tulpină "ar putea înlocui treptat altele care circulă în regiune, aşa cum se observă în Marea Britanie şi din ce în ce mai mult în Danemarca".
Douăzeci şi două de ţări din zona Europei au înregistrat până în prezent cazuri asociate acestei noi variante, a indicat OMS, citată de AFP.
Aşa-numita "variantă britanică" (VOC 202012/01) nu schimbă natura bolii: "COVID-19 nu este nici mai mult şi nici mai puţin gravă", iar "copiii nu par a fi mai expuşi", a reamintit Kluge.
Datele preliminare sugerează, de asemenea, că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt eficiente împotriva acestei variante.
Din cauza unei contagiozităţi mai mari, noua variantă riscă însă să agraveze bilanţul cazurilor şi să contribuie la saturarea sistemelor sanitare, potrivit OMS.
"Este o situaţie alarmantă, ceea ce înseamnă că pentru o perioadă scurtă de timp va trebui să întreprindem mai multe decât am făcut şi să intensificăm măsurile de sănătate publică şi sociale pentru a ne asigura că aplanăm curbele în creştere semnificativă în anumite state", a subliniat Kluge.
Grav afectată de pandemie, Europa a înregistrat peste 27,6 milioane de cazuri şi 603.000 de decese asociate, potrivit tabelului de monitorizare realizat de OMS.