Criza din Ucraina, la cote maxime. Cristian Diaconescu: „Niciodată după 1990 pericolul războiului nu a fost atât de mare”

Galerie foto

Deși rușii au negat că s-ar pregăti de invadarea Ucrainei, experții militari occidentali vorbesc de un tur de forță logistic al Moscovei, care mută de zor trupe și echipamente din Extremul Orient către granița cu Ucraina. Dacă impasul negocierilor nu va fi depășit, serviciile secrete americane estimează că Ucraina ar putea fi invadată în următoarele 30 de zile de Rusia.

Publicaţia germană Bild scrie că trenurile rusești transportă către granița cu Ucraina tancuri, lansatoare de rachete, camioane militare și sisteme balistice, pe vestita rută trans-siberiană, care traversează toată țara în doar trei zile.

Cătălin Radu Tănase, corespondent PROTV: „Potrivit analiştilor, dacă Putin decide să invadeze Ucraina, Rusia ar putea acţiona din cel puţin patru puncte. Desant al trupelor de comando în centrul ţării, pătrundere prin nord, din Belarus, apoi, din vestul Rusiei în estul Ucrainei şi din sud, din Crimeea, de pe mare şi de pe uscat. Forţele masate la graniţă sunt impresionante, dar nici Ucraina nu mai este cea de acum opt ani: Occidentul a trimis armament şi trupele sunt mai pregătite, după ani de război cu separatiştii rusofoni. În plus, presa americană a dezvăluit că SUA ar pregăti trupe de comando ucrainene încă din 2015. Acestea ar putea să le dea serios de furca trupelor ruseşti. Mai mult, America va accelera antrenarea unor trupe paramilitare ucrainene, dacă Rusia va invada Ucraina.”

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României: „Pericolul de război nu a trecut.”

Citește și

Peskov: Relațiile dintre NATO și Rusia s-au apropiat de „linia roșie”. Moscova nu mai poate suporta situația

Reporter: A fost vreodată atât de mare?

Cristian Diaconescu: „După 1990, nu. Este o situaţie extrem de complicată. Nici una, nici alta dintre părţi, pe pachetul de negociere care e public în acest moment, par a nu fi capabile să facă compromisuri."

Oficial, Kremlinul neagă mereu că s-ar precipita lucrurile. Totuşi, felul în care responsabilii ruşi formulează răspunsurile lasă loc de interpretare.

Dmitry Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului: „Rămânem pe poziţii divergente, pe poziţii total divergente. Nimeni nu ameninţă pe nimeni cu acţiuni militare. Ar fi o sminteală să faci aşa ceva, dar vom fi pregătiţi să luăm contra-măsuri, la nevoie.”

De pildă, să reacţioneze la presupuse provocări. Serviciile secrete americane au informații că Rusia ar pregăti o operațiune sub acoperire în estul Ucrainei, pentru a justifica o invazie militară.

Dmitry Peskov: „Nu vorbim despre ziua de mâine, nu este o chestiune de ore, dar nici nu vrem să purtăm la nesfârşit negocieri de dragul negocierilor.”

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe: „Pot doar să fac speculații, cred că s-a mai spus că Statele Unite au 17 servicii de informații diferite. Poate că e vorba despre astea 17, plus Departamentul de Stat. Poate e un concurs intern (între agenții, n.r.).”

În acest timp, Ucraina se pregătește de ce e mai rău și așteaptă ajutor din Vest. Ministrul de externe al Germaniei a dat asigurări Kievului și, în același timp, a avertizat, încă o dată, Rusia.

Annalena Baerbock, ministrul de externe german: „Cea mai eficientă pârghie pe care o avem ca să susținem Ucraina e angajamentul fără echivoc și unanim al UE, al G7 și al NATO că orice agresiune viitoare va aduce cu sine un preț economic, politic și strategic mare pentru regimul din Rusia. Și spunem asta cât se poate de serios.”

Dmytro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei: „Avem o poziție foarte constructivă în această problemă dar, din păcate, poziția noastră nu este împărtășită și de Rusia.”

Fareed Zakaria, prezentator CNN: „Mike McFaul, fostul ambasador SUA în Rusia, a făcut câteva postări în care a formulat o listă de solicitări pentru Rusia, din moment ce ruşii au prezentat NATO lista lor de cereri. Şi anume: Rusia să-şi retragă forţele din Moldova, să-şi retragă forţele din Georgia, să renunţe la recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud, să-şi retragă forţele din Ucraina, să înapoieze Crimeea Ucrainei.”

Dmitry Peskov: „Rusia are trupe de menţinere a păcii în diferite regiuni. Iar în Ucraina nu există trupe ruseşti! Dar ştiţi, observatorii internaţionali spun că sunt trupe ruseşti în Ucraina, nu poartă uniforme ruseşti, dar în fapt asta sunt în Donbas? Eu sunt purtătorul de cuvânt al Kremlinului şi vă pot spune oficial că nu sunt trupe ruseşti în Donbas şi niciunde pe teritoriul Ucrainei.”

În acest timp, Ucraina face presiuni asupra noului guvern de centru-stânga al Germaniei să livreze armele promise Kievului.

Olga Stefanishyna, vice-prim-ministru ucrainean: „Dacă europenii vor să doarmă liniştiţi şi să-şi ştie democraţia în siguranţă, atunci ar trebui să investească în apărarea Ucrainei.”

Pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi NATO, armata suedeză şi-a intensificat activitățile pe insula Gotland din Marea Baltică. De o mare importanţă strategică, insula este situată la aproximativ 330 de kilometri de Kaliningrad, sediul Flotei Baltice a Rusiei. Din 2019, Suedia a activat pe insulă un sistem modern de apărare antirachetă sol-aer. Ţara scandinavă nu este membră NATO, dar are legături strânse cu Alianța Nord-Atlantică.