UE a votat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Rep. Moldova. Zelenski și Maia Sandu exultă: „Suntem europeni”

Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Charles Michel (foto, stânga), care prezidează summitul UE de la Bruxelles, transmit AFP şi Reuters.

„Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. #EUCO a acordat statutul de candidat Georgiei. Iar UE va deschide negocierile cu Bosnia și Herțegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare și a invitat Comisia să prezinte un raport până în martie în vederea luării unei astfel de decizii. Un semnal clar de speranță pentru popoarele lor și pentru continentul nostru”, a transmis Michel.

„Aceasta este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru întreaga Europă. O victorie care motivează, inspiră şi întăreşte”, a reacţionat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Le mulţumesc tuturor celor care au lucrat pentru ca acest lucru să se întâmple şi tuturor celor care au ajutat. Îi felicit pe toţi ucrainenii în această zi. De asemenea, felicit Moldova şi personal pe Maia Sandu”, a adăugat preşedintele ucrainean.

„Istoria este făcută de cei care nu obosesc să lupte pentru libertate”, a încheiat Zelenski mesajul său.

Citește și

Viktor Orbán, la summitul UE din Bruxelles: „Ucraina trebuie să fie ajutată, dar nu vrem să distrugem Ungaria”

„Dragi moldoveni, felicitări! Decizia de azi de a deschide negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este victoria noastră a tuturor. Uniunea Europeană a zis „da” pentru ţara noastră, a zis „da” pentru viitorul nostru european. Este o pagină nouă în istoria noastră”, a scris pe Facebook preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Acum doi ani, nimeni nu-şi imagina că în 2023 Comisia Europeană va propune deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova”, a punctat ea.

„Succesul de azi este meritul întregii societăţi – al tuturor celor care aleg democraţia şi prosperitatea, care muncesc cu perseverenţă şi răbdare, care au ieşit la vot, au protestat pentru libertate şi nu au încetat niciodată să creadă că Moldova merită mai mult”, arată Maia Sandu.

„Suntem europeni şi acest lucru este recunoscut de întreaga UE”, a conchis şefa statului moldovean.

Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat în vara anului trecut, după ce Rusia invadase Ucraina în februarie, iar cele două ţări au accelerat reformele în dorinţa de a arăta că vor să se apropie de lumea occidentală şi să se îndepărteze de Rusia.

La începutul lunii trecute, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, subliniind ritmul accelerat în care s-au străduit să facă reforme. Negocierile pentru aderarea la UE pot dura însă mulţi ani, fiind nevoie de paşi în mai multe domenii pentru armonizarea legislaţiei.

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că a deblocat 10 miliarde de euro alocate Ungariei, reprezentând o treime din suma totală suspendată din cauza unei serii de preocupări legate de statul de drept.

Viktor Orban a ameninţat că va bloca o eventuală decizie a Consiliului European care ar permite Kievului să înceapă negocierile de aderare la UE şi să primească un ajutor financiar şi militar substanţial de la bugetul comunitar. Kievul doreşte să adere la UE şi să construiască alianţe cu Occidentul, distanţându-se tot mai mult de Rusia, în timp ce un sprijin economic de 50 de miliarde de euro şi de 20 de miliarde de euro pentru armata ucraineană ar fi vitale în efortul său de război.

Un diplomat de rang înalt al UE a declarat însă că se va găsi o modalitate de a obţine fonduri pentru Ucraina şi de a ocoli orice blocaj din partea Ungariei. "Într-un fel sau altul, vom găsi modalitatea de a da bani Ucrainei. Există diverse opţiuni", a declarat diplomatul, referindu-se inclusiv la un posibil acord secundar la care să subscrie ceilalţi 26 de membri ai UE, în afara cadrului bugetar principal al blocului.

Într-o decizie controversată, dar menită să reducă tensiunile, executivul Uniunii Europene a deblocat miercuri accesul Budapestei la fonduri de 10 miliarde de euro îngheţate anterior din cauza îngrijorărilor legate de faptul că unele măsuri luate de guvernul lui Viktor Orban au afectat echilibrele democratice ale statului. Premierul maghiar nu pare însă îmbunat în ceea ce priveşte opoziţia sa faţă de Ucraina. Noul premier al Poloniei, Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, care miercuri s-a reîntors printre liderii din UE, a promis însă că va recurge la întreaga sa influenţă pentru a-l face pe Orban să se răzgândească.

Comisia Europeană a argumentat că Ungaria a îndeplinit o serie de reforme judiciare şi, prin urmare, merită să aibă acces la o parte din finanţarea pe care o merită. "În urma unei evaluări aprofundate şi a mai multor schimburi de opinii cu guvernul ungar, Comisia consideră că Ungaria a luat măsurile pe care s-a angajat să le ia pentru ca CE să considere că este îndeplinită condiţia de abilitare privind Carta drepturilor fundamentale a UE în ceea ce priveşte independenţa judiciară", a afirmat executivul european într-un comunicat, relatează Reuters şi The Guardian, citate de News.ro.