Cinci scenarii pentru finalul războiului din Ucraina. Care este cel mai probabil deznodământ

Război de scurtă durată  

În acest scenariu, Rusia își intensifică operațiunile militare. Există mai multe lovituri de artilerie și rachete în Ucraina. Forțele aeriene ruse – care au jucat până acum un rol discret – lansează lovituri aeriene devastatoare.

Atacurile cibernetice masive se extind în Ucraina, vizând infrastructura națională cheie. Sursele de energie și rețelele de comunicații sunt întrerupte. Mii de civili mor. În ciuda rezistenței curajoase, Kievul cade în câteva zile. Guvernul este înlocuit cu un regim marionetă pro-Moscova.

Președintele Zelensky fie este asasinat, fie fuge, în vestul Ucrainei sau chiar peste ocean, pentru a înființa un guvern în exil. Președintele Putin declară victoria și retrage unele forțe, lăsând suficiente trupe în urmă pentru a menține un anumit control. Mii de refugiați continuă să fugă spre vest. Ucraina se alătură Belarusului ca stat controlat de Moscova.

Citește și

Război în Ucraina Ziua 8. „Catastrofă umanitară” în Mariupol. O întreagă localitate distrusă complet de bombardamente

Acest rezultat ar depinde de mai mulți factori: forțele ruse ar avea performanțe mai bune, mai multe dintre aceste forțe ar fi trimise în Ucraina și spiritul extraordinar de luptă al Ucrainei se estompează. Putin ar putea realiza schimbarea de regim la Kiev și sfârșitul integrării occidentale a Ucrainei. Dar orice guvern pro-rus ar fi ilegitim și vulnerabil la insurgență. Un astfel de rezultat ar rămâne instabil și perspectiva izbucnirii din nou a conflictului ar fi mare.

Poate că cel mai probabil este ca acest conflict să se dezvolte într-un război de lungă durată. Poate că forțele ruse se blochează, împiedicate de moralul scăzut, logistica proastă și conducerea prost organizată. Poate că forțele rusești au nevoie de mai mult timp pentru a prelua orașe precum Kievul ai cărui apărători luptă din stradă în stradă. Urmează un asediu lung. Luptele au ecouri în trecutul sumbru a Rusiei din anii 1990 când a ocupat și distrus în mare măsură Groznîi, capitala Ceceniei.

Și chiar în scenariul în care forțele ruse obțin o oarecare prezență în orașele Ucrainei, este posibil ca trupele ucrainene să se lupte petru menținerea controlului.

Poate că Rusia nu poate oferi suficiente trupe pentru a acoperi o țară atât de vastă. Forțele defensive ale Ucrainei se transformă într-o insurgență eficientă, bine motivată și susținută de populațiile locale. Occidentul continuă să furnizeze arme și muniție. Și apoi, poate după mulți ani, cu o nouă conducere la Moscova, forțele ruse părăsesc în cele din urmă Ucraina, decimate și însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989, după un deceniu în lupta cu insurgenții islamiști.

Ar fi posibil ca acest război să depăşească graniţele Ucrainei? Preşedintele Putin ar putea să încerce să recâştige părţi din fostul imperiu ţarist prin trimiterea de trupe în foste republice sovietice, precum Moldova şi Georgia, care nu fac parte din NATO. Sau ar putea să se producă o eroare de calcul strategic şi o escaladare a conflictului. Putin ar putea să declare că transporturile de arme din Occident către armata ucraineană reprezintă un act de agresiune care necesită represalii. El ar putea să ameninţe cu trimiterea de trupe în ţările baltice - care sunt membre în NATO -, inclusiv în Lituania, pentru a forma astfel un coridor terestru spre enclava rusă Kaliningrad.

Această acţiune ar fi extrem de periculoasă şi riscă un război cu NATO. În virtutea Articolului 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice, un atac asupra uneia dintre ţările membre este considerat un atac asupra tuturor ţărilor membre. Însă Putin ar putea să-şi asume acest risc, dacă simte că o astfel de acţiune ar putea fi singura modalitate care să îi salveze leadershipul. Dacă, în schimb, se confruntă cu riscul unei înfrângeri în Ucraina, Putin ar putea fi tentat să escaladeze şi mai mult conflictul militar. Occidentul ştie acum că liderul de la Kremlin este dispus să încalce normele internaţionale în vigoare. Aceeaşi logică poate fi aplicată pentru utilizarea armelor nucleare. În această săptămână, Vladimir Putin a plasat forţele nucleare ruse în regim de alertă sporită. Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc însă că acest fapt înseamnă că utilizarea armelor nucleare ruseşti ar fi probabilă sau iminentă. Cu toate acestea, ordinul dat de Putin reaminteşte că doctrina rusă permite o posibilă utilizare a armelor nucleare pe câmpul de luptă.

Ar putea exista totuşi, în pofida acestor aspecte, o soluţie diplomatică?

"Armele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Anumite dialoguri continuă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon cu preşedintele Putin. Diplomaţii spun că anumite canale de comunicare au fost deschise cu Moscova. Şi, în mod surprinzător, oficialii ruşi şi cei ucraineni s-au întâlnit pentru negocieri la graniţa cu Belarus. Negocierile nu au dus la obţinerea unor progrese importante. Totuşi, acceptând negocierile, Putin pare că a acceptat cel puţin posibilitatea unei încetări negociate a focurilor de armă.

Întrebarea cheie este dacă Occidentul poate să ofere ceea ce diplomaţii numesc un "off ramp", un termen american care desemnează ieşirea de pe o autostradă majoră. Diplomaţii spun că liderul rus cunoaşte condiţiile pentru ca sancţiunile Occidentului să fie ridicate, aşadar un acord care să îi salveze reputaţia este cel puţin posibil în acest moment.

Luaţi în considerare acest scenariu: războiul merge prost pentru Rusia. Sancţiunile încep să neliniştească Moscova. Opoziţia creşte pe măsură ce tot mai multe cadavre ale soldaţilor ruşi sunt aduse acasă. Putin începe să se întrebe dacă nu cumva s-a întins mai mult decât îi era plapuma. Ajunge să creadă că o continuare a războiului ar fi o ameninţare mai mare pentru leadershipul lui decât umilinţa pe care ar îndura-o dacă i-ar pune capăt. China intervine, punând presiune pe Moscova pentru a se ajunge la un compromis şi ameninţând că nu va mai cumpăra petrol şi gaze ruseşti dacă nu se ajunge la un armistiţiu. Atunci, Putin caută o ieşire din război. Între timp, autorităţile ucrainene constată distrugerea continuă a ţării lor şi ajung la concluzia că un compromis politic ar fi mai benefic decât devastatoarele pierderi de vieţi omeneşti. Diplomaţii intră în negocieri şi se ajunge la un acord. Ucraina ar accepta suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea şi regiunii Donbas. În schimb, Putin acceptă independenţa Ucrainei şi dreptul ei de a-şi aprofunda legăturile cu Europa. Această soluţie pare însă puţin probabilă. Totuşi, nu este în afara sferei plauzibilului ca un astfel de scenariu să apară pe fundalul unui conflict sângeros.

Şi ce-ar putea să se întâmple cu Vladimir Putin? Atunci când a lansat invazia, liderul de la Kremlin a declarat: "Suntem pregătiţi pentru orice rezultat".

Dar dacă rezultatul ar însemna ca el să piardă puterea? Pare ceva de neconceput. Totuşi, lumea s-a schimbat în ultimele zile şi oamenii se gândesc acum la astfel de lucruri. Lawrence Freedman, profesor-emerit la facultatea de Studii despre război din cadrul Kings College din Londra, a făcut următoarea declaraţie în această săptămână: "Acum este la fel de probabil să se schimbe regimul la Moscova, cât şi la Kiev".

De ce ar face profesorul britanic o astfel de declaraţie? Poate că Putin va continua calea războiului distrugător. Mii de soldaţi ruşi vor muri. Sancţiunile economice se vor face simţite. Putin va pierde sprijinul popular. Poate că va apărea ameninţarea unei revoluţii populare. Putin ar folosi forţele de securitate internă pentru a suprima opoziţia. Însă situaţia internă ar deveni dificilă şi un număr suficient de membri ai armatei, poliţiei şi elitei economice din Rusia s-ar întoarce împotriva lui. Occidentul ar preciza foarte clar că dacă Putin este înlăturat de la putere şi înlocuit cu un lider mai moderat, atunci Rusia va beneficia de o ridicare a unora dintre sancţiuni şi de o restaurare a relaţiilor diplomatice obişnuite. S-ar produce o lovitură de stat sângeroasă şi Putin ar fi înlăturat de la putere. Din nou, acest scenariu pare puţin probabil în acest moment. Dar el nu ar fi complet neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de legăturile lor cu Putin nu ar mai crede că liderul de la Kremlin poate să le apere în continuare interesele.

Aceste scenarii nu sunt reciproc exclusive - unele dintre elementele lor ar putea să se combine pentru a produce rezultate diferite. Însă indiferent de felul în care se va încheia conflictul din Ucraina, lumea întreagă se va schimba. Omenirea nu se va întoarce la status-quoul din trecut. Relaţiile Rusiei cu lumea exterioară vor fi diferite. Atitudinea europenilor faţă de securitate va fi transformată. Şi ordinea liberală, bazată pe normele internaţionale, ar putea să descopere cum ar fi trebuit să fie încă de la bun început.