Ce ar avea de câștigat Erdogan de pe urma obiecțiilor la primirea Finlandei și a Suediei în NATO

 

Vezi aici ultimele informații despre Războiul din Ucraina | LIVE UPDATE

 

Totul, după ce, luni, liderul turc și-a reiterat în termeni duri opoziția față de extinderea NATO. Este nevoie de unanimitate, în rândul aliaților, pentru ca ambele țări nordice să devină membre.

În altă ordine de idei, Comisia Europeană nu reușește să obțină acordul tuturor statelor membre pentru interzicerea importurilor de petrol din Rusia, până la sfârşitul acestui an, şi eliminarea celei mai mari bănci a Rusiei din reţeaua internaţională de plăţi SWIFT.

Erdogan: „Cum putem avea încredere în Suedia și Finlanda?”

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei: „Niciuna din aceste țări (n.r. - Suedia şi Finlanda) nu are o atitudine clară, deschisă, față de organizațiile teroriste. Cum putem avea încredere în ele? Au spus că luni vin în Turcia. Vin să ne convingă? Mă scuzați, dar n-ar trebui să se obosească”.

Președintele turc pare hotărât să scoată un preț bun pentru votul său în favoarea extinderii NATO. Finlanda și Suedia au respins zeci de solicitări privind extrădarea unor militanți kurzi refugiați pe teritoriul lor. Aceleași țări mențin de trei ani un embargou asupra vânzărilor de arme către Turcia, ca urmare a incursiunilor trupelor Ankarei în Siria.

Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării: „Purtăm discuții intensive cu Turcia, căreia îi luăm în serios argumentele și obiecțiile. Sunt ferm convinsă că Turcia se va lăsa înduplecată”.

Pe de altă parte, liderii Uniunii Europene tot n-au izbutit să obțină unanimitatea privind interzicerea petrolului rusesc.

Kuleba: „Este limpede cine ține sancțiunile pe loc”

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE: „Din păcate, nu a fost posibil un acord pentru aplicarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni. Ambasadorii țărilor UE vor continua negocierile legate de motivele pentru care unele state membre nu doresc insitituirea unui embargo pe petrolul rusesc, dar nici alte elemente ale pachetului de sancțiuni”.

Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: „Este limpede cine ține sancțiunile pe loc, astfel încât zi după zi Rusia să caștige bani pe care îi cheltuiește în război”.

Viktor Orban, premierul Ungariei: „Liderii continentului sunt convinși că sancțiunile vor pune Rusia în genunchi. Asta o fi posibil pe hârtie. Eu nu-mi amintesc nicio situație în care o asemenea blocadă să dea rezultate. În interesul unității europene, Ungaria nu va bloca sancțiunile atât timp cât acestea nu compromit securitatea energetică a Ungariei”.

Responsabilii de la Bruxelles dau, însă, impresia că nici ei nu mai speră într-o depășire a impasului. Comisia Europeană tocmai a actualizat un ghid care le arată companiilor din Uniunea Europeană cum pot plăti pentru gazele ruseşti în ruble fără a încălca sancţiunile blocului comunitar împotriva Rusiei.