Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Cât au costat doi ani de război economiile din Rusia și Ucraina. Paradoxal, ambele țări spun că le-a crescut PIB-ul

Cei 2 ani de război de până acum au costat Rusia aproape 170 de miliarde de euro, în timp ce Ucraina a suferit distrugeri evaluate la peste 140 de miliarde euro. Cu toate acestea, un paradox face ca ambele combatante să declare creșteri ale PIB-ului.  

Cheltuielile Rusiei invadatoare și daunele directe suferite de Ucraina atacată după doi ani de război sunt surprinzător de apropiate ca valoare, potrivit datelor oficiale.

Astfel, Rusia a cheltuit doar până la jumătatea anului 2023 un total de 167 miliarde de euro pentru finanțarea invaziei din Ucraina, conform estimărilor publicate de Statul Major General al Forțelor Armate de la Kiev.

Asta în condițiile în Rusia a cheltuit doar în primele 6 luni ale anului 2023 aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare (56 miliarde de euro), adică mai mult decât întregul buget pentru apărare planificat pentru 2023.

Cheltuielile cu războiul se traduc însă și în pierderi economice pentru Rusia. Un raport al Universității Yale din decembrie 2023 arată că sancțiunile occidentale și exodul companiilor multinaționale din Rusia au provocat pierderi uriașe pentru economie.

Citește și
Nave Ucraina
Ucrainenii apelează la ajutorul României după ce polonezii le-au blocat exporturile. „Sunteți mai previzibili”

De la începutul războiului, cel puțin un milion de ruși au fugit din țară, iar Rusia are acum peste 5 milioane de locuri de muncă neocupate.

În paralel, Rusia a pierdut doar în intervalul 2022-2023 capital privat de 253 de miliarde de euro. În plus, Rusia a pierdut accesul la tehnologie și expertiza internațională, ceea ce va submina practic orice tentativă de dezvoltare economică.

Și Consiliul European a făcut analizele sale asupra impactului economic al războiului asupra Rusiei.

”De la invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Consiliul a adoptat 13 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și a Belarusului. Sancțiunile au drept obiectiv slăbirea capacității Rusiei de a finanța războiul și vizează în mod specific elita politică, militară și economică responsabilă de invazie”, arată Consiliul European.

”Potrivit Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional (FMI) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anul 2022 a fost un an nefavorabil pentru economia Rusiei. Se estimează că, în 2022, produsul intern brut (PIB) al Rusiei a scăzut cu 2,1%.

Economia Rusiei și-ar putea continua declinul în 2023. Se preconizează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 2,5% în scenariul cel mai pesimist (OCDE) sau cu 0,2%, potrivit Băncii Mondiale. FMI preconizează o creștere în 2023 (0,7%)”, arată CE.

Putin anunța o creștere de 3,5% a PIB-ului Rusiei în 2023

De asemenea, ”în timp ce, în prima jumătate a anului 2022, Rusia a beneficiat de pe urma creșterii prețurilor combustibililor fosili pe piețele mondiale, sancțiunile vizând importurile de petrol care au intrat în vigoare în decembrie 2022 au condus la limitarea veniturilor Rusiei.

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, veniturile din petrol ale Rusiei au scăzut cu peste un sfert în ianuarie 2023 (comparativ cu ianuarie 2022). Scăderea din februarie a fost și mai semnificativă (peste 40%).

Sancțiunile impuse de UE și de partenerii săi sistemului financiar al Rusiei reduc capacitatea Rusiei de a finanța războiul”.

CE precizează rezerve de 300 de miliarde de euro ale Rusiei sunt blocate la această dată în țările civilizate.

”300 de miliarde EUR reprezentând rezerve ale Băncii Centrale a Rusiei sunt blocate în UE, în alte țări G7 și în Australia (dintre care două treimi sunt blocate în UE).

70% din activele sistemului bancar rus fac obiectul unor sancțiuni.

Aproximativ 20 de miliarde EUR reprezentând active a peste 1.500 de persoane și entități sancționate au fost înghețate”.

Pe de altă parte, Consiliul European evidențiază faptul că ”măsurile restrictive nu vizează societatea rusă. Din acest motiv, domenii precum alimentația, agricultura, sănătatea și produsele farmaceutice sunt exceptate de la măsurile restrictive impuse”.

După cum era de așteptat, Moscova nu dezvăluie nimic despre pierderile și cheltuielile sale. De fapt, Kremlinul le jură rușilor de rând că o duc mai bine ca niciodată.

Așa se face că Rosneft, cel mai mare producător de petrol al Rusiei, a raportat zilele trecute că a înregistrat în 2023 un profit net de peste 14 miliarde de dolari, cu mai bine de 47% mai mult față de perioada anterioară.

Este, de altfel, singurul mod în care Rusia poate raporta creșteri: mai mulți bani din vânzarea de petrol și gaze către China și India.

Iar Vladimir Putin face prezentări elogioase ale economiei Rusiei, în cel mai comunist stil cu putință. „Astăzi, PIB-ul este deja mai mare decât era înainte de atacul sancțiunilor occidentale", a spus Putin în decembrie 2023. „Este de așteptat ca în acest an PIB-ul să crească cu cel puțin 3,5%", a precizat dictatorul rus.

Ucraina a raportat o creștere de 5% a PIB-ului în 2023

Paradoxal, creșterea PIB-ului pe timp de război este raportată și de victima Ucraina, oricât de greu pare de crezut.

„Indicatorul principal care caracterizează acest an în economie este o creștere de aproape 5% a PIB-ului. Economia noastră nu numai că nu a scăzut, dar a crescut într-un ritm la care nimeni nu se aștepta", a declarat la finalul anului trecut Iulia Sviridenko, ministrul ucrainean al economiei, potrivit Europa Liberă.

Acest lucru se întâmplă însă în condițiile unui ajutor financiar susținut acordat Ucrainei de toate marile instituții financiare internaționale, precum și de cele mai puternice economii ale lumii.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat recent măsuri pentru a spori finanțarea Ucrainei. Consiliul de administrație al băncii a aprobat pe 19 decembrie o majorare de capital de 4,3 miliarde de dolari, care va aduce baza sa de capital la 37,1 miliarde de dolari. Creșterea – a treia din istoria BERD – va permite băncii să-și dubleze investițiile în Ucraina odată ce va începe reconstrucția.

BERD a fost cel mai mare investitor instituțional în Ucraina în ultimele trei decenii. Banca și-a sporit semnificativ sprijinul pentru Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, alocând țării 3,3 miliarde de dolari pentru 2022-23”, arată sursa citată.

În termeni mai apropiați de realitate, economia Ucrainei a suferit în urma invaziei rusești daune directe de peste 141 miliarde de euro, în timp ce pentru reconstrucția țării este nevoie de aproape 453 de miliarde de euro.

”Documentul „Third Rapid Damage and Needs Assessment (RDNA3) February 2022 - December 2023'' constată că daunele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 141,6 miliarde de euro, sectoarele cele mai afectate fiind: locuinţe, transport, comerţ şi industrie, energie şi agricultură. Daunele sunt concentrate în regiunile Doneţk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Kiev - aceleaşi regiuni cu cele mai mari daune în evaluarea anterioară”, se arată într-un material publicat de Ziarul Național, din Moldova.

Costurile de reconstrucție ale Ucrainei: 452,8 miliarde de euro 

Potrivit acestuia, ”după aproape doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o evaluare comună actualizată a daunelor şi nevoilor publicată la 15 februarie 2024 de Guvernul Ucrainei, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană şi Naţiunile Unite estimează că la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucţiei şi redresării în Ucraina este de 452,8 miliarde de euro în următorul deceniu, în creştere faţă de 383 de miliarde de euro, cât arătau estimările cu un an în urmă”.

Dimensiunile concrete ale distrugerilor sunt șocante:

”În toată ţara, 10% din fondul de locuinţe a fost deteriorat sau distrus, prelungind strămutarea ucrainenilor din comunităţile lor. Conform datelor Guvernului Ucrainei, în 2023, 931,7 milioane euro au fost plătiţi pentru redresarea sectorului locuinţelor, majoritatea fiind dedicate reparaţiei şi reconstrucţiei clădirilor deteriorate.

În sectorul transporturilor, au fost efectuate reparaţii de urgenţă pe autostrăzi şi alte drumuri naţionale, totalizând peste 2.000 km. În sectorul educaţiei, autorităţile locale au reconstruit aproximativ 500 de instituţii de învăţământ şi din ianuarie 2023, ponderea instituţiilor de învăţământ cu adăposturi anti-bombă a crescut de la 68% la 80%.

Peste 3.790 de centre de educaţie (şcoli, grădiniţe) au fost avariate sau distruse de la începutul invazei în urma atacurilor aeriene, bombardamentelor de artilerie, loviturilor cu rachete sau, în unele cazuri, a atacurilor cu muniţii cu dispersie, arată raportul ''Tanks on the Playground'', publicat de Human Rights Watch în noiembrie 2023”.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult