Criza din Ucraina. SUA acuză Rusia că vrea să desfășoare 30.000 de soldați în Belarus

Galerie foto

 

Citește cele mai noi informații apărute, luni, despre criza din Ucraina: 

UPDATE 22:41 Statele Unite şi aliaţii lor au pregătit o listă a elitelor ruse şi a apropiaţilor preşedintelui Vladimir Putin, care vor fi sancţionaţi dacă Rusia va trimite trupe în Ucraina, a declarat luni un înalt oficial american, transmite News.ro, citând Reuters.

 

UPDATE 22:39 Comisia Europeană va face tot ce îi stă în putere pentru a împiedica Rusia să utilizeze gazele naturale ca armă

Gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, construit de Gazprom pentru a ocoli Ucraina, este suspendat şi Uniunea Europeană îi studiază compatibilitatea cu politica sa energetică, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, citat de Reuters.

Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a împiedica Rusia să utilizeze gazele naturale ca armă, a adăugat el în cursul unei vizite la Kiev, conform Aerpres.

Construcţia Nord Stream 2 a fost finalizată, dar pentru ca gazoductul să fie dat în exploatare se aşteaptă aprobarea oficială din partea autorităţilor de reglementare din Germania. Decizia de certificare a operatorului gazoductului Nord Stream 2 este puţin probabil să fie luată înainte de sfârşitul lunii iunie, autoritatea de reglementare germană indicând că încă aşteaptă să primească toate documentele necesare, conform TASS.

Valdis Dombrovskis a indicat de altfel că executivul european va aproba marţi un ajutor de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina.

UPDATE 22: 20 SUA sunt ''pregătite pentru orice'' scenariu legat de Ucraina, avertizează Joe Biden

SUA "continuă să lanseze apeluri la diplomaţie" pentru rezolvarea crizei legată de Ucraina, dar "suntem pregătiţi pentru orice" scenariu, a avertizat luni preşedintele american Joe Biden, citat de AFP.

El a indicat că SUA au "expus întreaga amploare a ameninţării" ridicate de Rusia în cursul reuniunii de luni a Consiliului de Securitate al ONU, conform Agerpres. 

SUA au pregătit "dispozitive de sancţiuni specifice împotriva membrilor elitei ruse şi a familiilor acestora" dacă vreodată Rusia va atac Ucraina, declarase anterior purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, citată de AFP.

UPDATE 22:17 Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, au avut o convorbire telefonică luni, pentru a doua oară în ultimele patru zile, informează AFP.

"Schimbul de opinii a continuat cu privire la situaţia legată de Ucraina şi problemele legate de garanţiile de securitate cerute pe termen lung cerute de Rusia şi care să fie constrângătoare din punct de vedere juridic", a afirmat preşedinţia rusă într-un comunicat, publicat ulterior, conform Agerpres. 

"Vladimir Putin a expus încă o dată amănunţit abordările de principiu ale Rusiei în problemele respective", se menţionează în comunicatul Kremlinului, citat de RIA Novosti.

Cei doi lideri, care au avut deja o convorbire telefonică vineri, au convenit să-şi continue contactele telefonice, dar şi - potrivit Kremlinului - să studieze "posibilitatea" de a se întâlni personal.

"Acest schimb de opinii este o urmare a convorbirilor preşedintelui Republicii cu omologii săi rus şi ucrainean vineri, 28 ianuarie, şi se înscrie în aceeaşi logică a dezescaladării", a indicat la rândul său Palatul Elysee după convorbire.

UPDATE 21:07 Marea Britanie îşi consolidează arsenalul de sancţiuni împotriva Rusiei

Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a anunţat o nouă legislaţie pentru înăsprirea regimului de sancţiuni al Marii Britanii care ar putea fi utilizată în cazul unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei, indicând că pachetul de sancţiuni va fi gata până pe 10 februarie, relatează AFP şi Reuters.

"Vom depune în Cameră un proiect de lege care va întări considerabil poziţia noastră faţă de o acţiune agresivă a Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat ministrul de externe în Camera Comunelor, explicând că aceste sancţiuni vor putea viza un număr mai mare de indivizi şi întreprinderi în funcţie de importanţa lor pentru Kremlin.

"Acest pachet pe care îl vom implementa în legislaţie va fi gata către 10 februarie, astfel încât să fim în măsură să adoptăm sancţiuni de mare anvergură împotriva unei categorii largi care să vizeze într-adevăr pe oricine oferă sprijin strategic sau economic regimului rus", a subliniat şefa diplomaţiei britanice, citată de Agerpres. 

UPDATE 20.00 Danemarca este pregătită să trimită echipamente militare în Ucraina, într-un moment în care ţările occidentale îşi intensifică eforturile pentru a evita izbucnirea unui conflict cu Rusia, a anunţat luni premierul danez Mette Frederiksen, potrivit AFP, conform Agerpres.

"Sunt gata să trimit echipamente militare în Ucraina. Oferim deja consiliere", a spus prim-ministrul într-o conferinţă de presă. "Ştim că există o cerere de consiliere în ceea ce priveşte securitatea cibernetică", a adăugat ea.

UPDATE 18:53 Statele Unite vor ”să creeze isterie” şi să ”înşele comunitatea internaţională” prin ”acuzaţii nefondate”, prin intermediul unei reuniuni publice a Consiliului de Securitate al ONU privind criza ucraineană, prevpzută luni, acuză luni ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia, relatează AFP. 

Ambasadoarea americană la ONU Linda Thomas-Greenfield i-a replicat că desfăşurarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera Ucrainei justifică o dezbatere publică, conform News.ro.

Mai mult, Linda Thomas-Greenfield a acuzat de asemenea Rusia, cu "dovezi", că vrea să desfăşoare până la începutul lunii februarie peste 30.000 de militari" suplimentari în Belarus, al cărui regim este foarte apropiat de Kremlin, relatează AFP.

Aceste efective vor fi "la mai puţin de două ore la nord de Kiev", a spus ambasadoarea americană, indicând că Rusia a desfăşurat deja 5.000 de militari în Belarus, între care forţe speciale, rachete şi baterii antiariene, conform Agerpres.

Rosemary DiCarlo, secretar general adjunct al ONU pentru afaceri politice, a reacţionat imediat: nu există "nicio alternativă la diplomaţie" în această criză. "Nu ar trebui să existe nicio intervenţie militară acolo", a adăugat ea.

UPDATE 18:27 O decizie cu privire la apelul adresat preşedintelui Vladimir Putin cu privire la recunoaşterea independenţei (aşa-numitelor) "republici populare" Lugansk şi Doneţk (regiunea Donbas, estul Ucrainei) ar putea fi luată la reuniunea Consiliului Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), stabilită pentru 14 februarie, au relatat luni agenţiile de presă RIA Novosti şi RBC, citând surse.

Deputaţi ai grupului parlamentar al Partidului Comunist din Dumă au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea "republicilor populare" Lugansk (LNR) şi Doneţk (DNR) ca state independente, precum şi desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici în vederea creării unui temei legal pentru relaţii interstatale şi reglementarea tuturor aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, notează RIA Novosti.

Consiliul Dumei de Stat a decis să examineze acest apel în februarie, declarase ulterior vicepreşedintele grupului parlamentar al comuniştilor, Nikolai Kolomeiţev.

"Planificăm să examinăm această problemă în reuniunea Consiliului Dumei din 14 februarie", a declarat sursa citată de RIA Novosti.

UPDATE 16:58 Polonia a propus Ucrainei să-i trimită muniţii

Polonia vede semne conform cărora Rusia îşi va spori prezenţa militară viitoare în Belarus, a declarat luni ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, în timp şeful Biroului Naţional de Securitate polonez, Pawel Soloch, a anunţat că guvernul de la Varşovia va oferi muniţii Ucrainei dacă aceasta acceptă o ofertă deja transmisă, relatează Reuters.

''Avem cunoştinţă de exerciţiile planificate ale trupelor ruse şi belaruse în februarie (...) Observăm chiar nişte tendinţe care ar putea indica faptul că ne vom confrunta cu o prezenţă militară sporită în Belarus în viitor'', a afirmat ministrul Zbigniew Rau, aflat într-o vizită în Estonia, notează Agerpres. 

Polonia ar putea furniza Ucrainei muniţii pentru armament defensiv, a declarat la rândul său şeful Biroului Naţional de Securitate al Poloniei, Pawel Soloch, în timp ce Rusia desfăşoară exerciţii militare în Belarus şi a masat la frontiera ucraineană efective militare consistente.

''A fost luată decizia de a furniza Ucrainei muniţii defensive (...) Oferta a fost transmisă părţii ucrainene şi aşteptăm răspunsul'', a precizat oficialul polonez, adăugând că Polonia ar putea livra Ucrainei zeci de mii de unităţi de muniţie.

UPDATE 16.30 Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va efectua joi o vizită în Ucraina pentru discuţii cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, menite a reduce tensiunile dintre Kiev şi Moscova, a declarat luni un oficial turc, potrivit Reuters.

UPDATE 15:41 Miniştrii de Externe rus, Serghei Lavrov, şi american, Antony Blinken, urmează să discute marţi la telefon.

UPDATE ora 11:00 - Duminică, la Kiev, copiilor li s-a arătat cum să folosească arme reale, în timp ce alții au fost învățați cum să țină în mână replici din lemn ale puștilor rusești Kalașnikov, în cazul în care ar trebui să le folosească pe cele reale.

 

UPDATE ora 9:45: Mai multe nave din Flota Nordică a Rusiei au încheiat o serie de exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, citat de Reuters. Un crucişător echipat cu rachete şi o fregată au făcut antrenamente pentru localizarea prin diferite mijloace a submarinelor, cu ajutorul unui elicopter cu echipament special.

UPDATE ora 9.30: România a devenit unul dintre personajele principale ale crizei din Ucraina, datorită poziționării sale și a rolului jucat prin intermediul NATO în contracararea ofesinvei Rusiei, iar acest lucru este sesizat și de presa internațională.

”România este o piesă cheie a NATO în arhitectura de securitate din sud-estul Europei”, scrie agenția spaniolă EFE, care încearcă să răspundă la întrebarea ”Cum ar fi afectată România de o nouă invazie rusească în Ucraina?”.

Agenția spaniolă notează rolul de lider jucat de România în a oferi sprijin Ucrainei în domeniul securității cibernetice, dar și că ”de la invazia rusească în Crimeea, România a făcut din descurajarea Rusiei prioritatea principală a politicii sale externe”.

Parly: România ”se află în epicentrul tensiunilor” 

”Franţa intenţionează să trimită sute de soldaţi în România”, titrează Le Figaro, citând un interviu acordat pentru postul de radio France Inter, de ministrul francez al apărării, Florance Parly.

Parly a motivat decizia Franței prin faptul că România se află „în epicentrul tensiunilor” şi trebuie, prin urmare, să fie „asigurată”, întrucât are graniţă cu Ucraina şi acces la Marea Neagră, care reprezintă o „zonă de tensiune extremă”.  

UPDATE, ora 8:47: Consiliul de Securitate al ONU va discuta luni, pentru prima dată, ultimele evoluţii de la frontiera Ucrainei, unde Rusia a concentrat efective militare importante, creând tensiuni cu Occidentul, informează DPA, citată de Agerpres.

Statele Unite au inclus acest subiect pe agendă săptămâna trecută, după consultări neoficiale cu alţi membri ai Consiliului şi cu Ucraina.

"Nu este momentul să aşteptăm şi să mai vedem. Este nevoie chiar acum de întreaga atenţie a Consiliului şi aşteptăm luni o discuţie directă şi semnificativă", a declarat ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

Dezbaterile urmează să fie publice, dar nu se aşteaptă nicio rezolvare a situaţiei, apreciază dpa. Statele Unite vor folosi însă probabil scena internaţională ca un mijloc de presiune asupra Rusiei.

Washingtonul şi aliaţii săi occidentali au avertizat de mai multe ori despre posibilitatea unei invazii ruse în Ucraina şi cer Moscovei să retragă din zona frontieră o parte din cei circa 100.000 de militari.

Știrea inițială

"Forţele noastre armate canadiene s-au deplasat la vest de Nipru şi vom continua să luăm toate măsurile de precauţie necesare pentru a le asigura siguranţa", a declarat duminică ministrul canadian al apărării, Anita Anand, sosită duminică în vizită în Ucraina.

Ministrul canadian a prezentat o actualizare a situaţiei tensionate dintre Ucraina şi Rusia în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, după întâlnirea cu liderii operaţiunii militare canadiene Unifier, care oferă sprijin forţelor de securitate ucrainene.

"Informaţiile pe care le folosim sunt în concordanţă cu cele ale aliaţilor noştri din NATO cu privire la faptul că - şi este bine cunoscut - există o agresiune rusă la frontiera ucraineană cu Belarus", a declarat Anita Anand, avertizând o dată în plus Rusia că se va confrunta cu "sancţiuni şi consecinţe severe" în absenţa dezescaladării tensiunilor.

Canada numără în prezent 900 de soldaţi "pe mare, pe uscat şi în aer" pentru a sprijini misiunea NATO în acest context de instabilitate geopolitică în Europa de Est.

Peste 100.000 de militari ruși în apropierea graniţei cu Ucraina

Rusia a desfăşurat peste 100.000 de militari dar şi arme grele în apropierea graniţei cu Ucraina, potrivit ţărilor occidentale, care se tem de posibilitatea unei invazii.

Duminică, la câteva zile după retragerea membrilor familiilor, Ottawa a anunţat repatrierea diplomaţilor ne-esenţiali care lucrează la ambasada sa din Kiev.

Canada îşi va consolida echipa ambasadei de la Kiev "cu oficiali care au expertiză în domenii precum reforma sectorului de securitate, gestionarea conflictelor, reforma democratică, serviciile consulare şi diplomaţie", potrivit unui comunicat.

Deşi ambasada Canadei la Kiev rămâne deschisă, guvernul canadian îşi sfătuieşte cetăţenii să nu călătorească în Ucraina "din cauza ameninţărilor actuale din partea Rusiei şi a desfăşurării sale militare în ţară şi în jurul ţării".

Statele Unite şi Marea Britanie au ameninţat duminică cu noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce Washingtonul şi aliaţii săi NATO îşi intensifică eforturile de a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, care a cerut Rusiei să îşi retragă trupele de la graniţă şi să dialogheze.