Austria înregistrează mai puţine solicitări de azil spre finalul anului. Scădere cu peste 30% într-o lună

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului de Interne de la Viena, citat de EFE, în luna noiembrie s-au înregistrat 11.890 de solicitări de azil, cu o treime mai puţin decât în octombrie.

Numărul total de solicitări de azil până la sfârşitul lui noiembrie a fost de 101.757 cazuri, mult peste cele aproape 90.000 de cazuri înregistrate în anul 2015 când sute de mii de refugiaţi şi migranţi din Orientul Mijlociu au tranzitat Austria în drumul lor către centrul şi vestul Europei.

Ministerul de Interne austriac a informat într-un comunicat că scăderea numărului de cazuri în noiembrie este o consecinţă a faptului că se fac mai multe controale la frontiera cu Ungaria şi pentru că Serbia a introdus obligativitatea vizelor pentru cetăţenii tunisieni.

Austria estimează că 40% dintre solicitanţii de azil au sosit pe teritoriul său după ce au călătorit cu sau fără viză în Serbia, de unde au intrat în Ungaria, ale cărei autorităţi i-au lăsat să treacă, fără a-i înregistra, până la frontiera austriacă.

De aceea, timp de multe luni din acest an, statisticile privind azilul în Austria au fost dominate de persoane din India şi Tunisia, precum şi de sirieni, afgani, marocani şi pakistanezi.

Totuşi, tunisienii şi indienii nu au niciun fel de posibilitate să primească protecţie în Austria. Pe fondul acestei situaţii, guvernul austriac a făcut presiuni încă din vară asupra executivului de la Belgrad să introducă vize pentru cetăţenii din Tunisia şi India, potrivit Agerpres.

De altfel, EFE a relatat luni că, de la 1 ianuarie, Serbia va solicita vize de intrare şi pentru cetăţenii indieni. EFE aminteşte că Serbia a eliminat încă din octombrie posibilitatea de a călători fără vize nu doar pentru cetăţenii din Tunisia, ci şi pentru cei din Burundi. Beneficiarii dreptului de a călători fără viză în Serbia erau ca regulă generală cetăţenii ţărilor care nu au recunoscut independenţa provinciei Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi şi care şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, notează EFE.

În perioada ianuarie - noiembrie, Austria a respins 80.000 de solicitări de azil, în timp ce aproximativ 19.500 de persoane au primit protecţie.

În afara acestor azilanţi, în Austria trăiesc circa 70.000 de refugiaţi din Ucraina şi majoritatea dintre ei primesc ajutoare de la statul austriac.

România va intra în Schengen dacă se va constata în următoarele luni o scădere a cererilor de azil în Austria, a sugerat ministrul de externe Alexander Schallenberg.

„Nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen", dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara sa să constate o scădere a numărului solicitanţilor de azil. Veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul „de moment" şi nu este „pentru totdeauna", a declarat el într-un interviu.

„Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată, ci doar în acest moment", a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenţia austriacă de presă APA