Au distrus cu excavatorul Marele Zid Chinezesc ca să facă o scurtătură VIDEO

Poliția chineză a reținut un bărbat de 38 de ani și o femeie de 55 de ani, după ce, la sfârșitul lunii august, a primit o informare conform căreia cineva a creat cu excavatorul un gol într-una dintre cele mai faimoase structuri istorice din lume, scrie Insider, care preia CNN citând CCTV, radiodifuzorul chinez de stat.

Cei doi au vrut să creeze un drum prin porțiunea dinastiei Ming a zidului, pe care să îl folosească drept scurtătură pentru a trece dintr-o parte în alta.

Daunele au afectat integritatea structurală a acelei porțiuni din Marele Zid și sunt ireparabile, a informat ziarul de stat China Daily.

Incidentul a avut loc în provincia Shanxi din nord-estul Chinei, potrivit CNN.

Experții spun că două treimi din zidul vechi de 2.300 de ani și lung de 6.400 de kilometri au fost distruse sau deteriorate

Cele mai vechi segmente ale Marelui Zid, care se întinde pe o lungime de peste 6.400 de kilometri în toată China, au fost create pentru prima dată în secolul al III-lea î.Hr.

Porțiuni ulterioare au fost adăugate în secolele următoare. Zidul a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1987.

Cel mai cunoscut zid din lume s-a confruntat cu numeroase distrugeri în ultimii ani, de la turiști neglijenți, la cele cauzate de deșertificare și criza climatică.

Un articol din 2008 din revista Smithsonian a citat experți care susțin că până la două treimi din zid a fost fie distrus, fie deteriorat.

La Roma, un englez și-a gravat cu cheia numele pe Colosseum

Deteriorarea Marelui Zid Chinezesc este cel mai recent exemplu din această vară de reper istoric mondial care se confruntă cu distrugeri intenționate din partea omului.

În iunie, un turist din Marea Britanie a folosit o cheie pentru a grava numele lui și al iubitei sale pe zidul de cărămidă al Colosseumului din Roma.

Vandalul a trimis mai târziu o scrisoare de scuze, spunând că nu cunoștea vechimea monumentului, a cărui construcție a început în secolul I d.Hr., sub împăratul roman Vespasian.