Analiști: „Ploaia” de rachete ordonată de Putin asupra Ucrainei este definiția clasică a terorismului

După Germania, și Statele Unite promit că vor trimite în țara vecină sisteme antiaeriene avansate. În ultimele zile, rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, școli și străzi din orașe ucrainene, lăsând în urmă victime. 

În plus, rachetele rusești au distrus aproape o treime din infrastructura energetică a țării, spune ministrul ucrainean care gestionează acest domeniu.

Cu puține pauze, sirenele au răsunat, marți, întreaga zi în Ucraina. În Zaporojie, mai multe rachete rusești au lovit un spital, câteva blocuri și o școală. În Vinnița a fost atacată centrala termoelectrică. Mare parte din Liov a rămas fără curent. 

Campania furibundă împotriva orașelor are ca obiectiv să frângă moralul ucrainenilor și, eventual, să dezlănțuie un nou val de refugiați în Europa de Vest. Asta este definiția clasică a terorismului, comentează analiștii occidentali.

Citește și

Apel la un armistiţiu lansat de Turcia către Ucraina și Rusia, înainte de întâlnirea lui Erdogan cu Putin

Potrivit revistei Forbes, cele 84 de rachete și 24 de drone lansate luni dimineață asupra marilor orașe ucrainene au costat Moscova între 400 și 700 de milioane de dolari.  

John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului american de Securitate Națională: „Când analizezi anvergura acestor atacuri, nu e ceva ce Kremlinul putea plănui în două zile. Probabil pregăteau asta de ceva timp. Nu cred că au fost represalii după atacarea podului, ci doar o continuare a planului lui Vladimir Putin, vizibil de câteva săptămâni, de a ținti anume infrastructura civilă”.

Într-o rară intervenție publică, Jeremy Fleming, șeful agenției britanice de spionaj, a subliniat ca soldații ruși rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt anulate. Șeful spionilor britanici crede ca forțele Moscovei au ajuns la epuizare, iar recenta mobilizare parțială trădează disperarea. 

Nu toată lumea este, totuși, de acord pe deplin cu această analiză.

Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute: „E foarte greu să spunem câte rachete mai au rușii. S-ar putea să fi rămas cu foarte puține rachete moderne, de înaltă precizie, precum Kalibr. Dar au stocuri mari de rachete din epoca sovietică, de exemplu Kh-22. Și par să fi prioritizat producția de noi rachete Kalibr. Una dintre fabricile care le produc a angajat 500 de oameni chiar înainte de invazie. Este totuși adevărat că au folosit până acum un număr fenomenal de rachete, peste 2.000 balistice și de croazieră. Și, la un moment dat, vor da de fundul sacului”.

Potrivit presei germane, un prim sistem de apărare antiaeriană, dintre cele mai moderne deținute de Germania, a fost trimis deja în Ucraina. Iar, președintele americant Joe Biden i-a promis președintelui ucrainean Volodomir Zelenski că și Washingtonul va furniza Ucrainei cât mai curând sisteme aeriene avansate pentru a se apăra de rachetele rușilor.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Începând de ieri (n.r. - marți), inamicul a folosit peste 100 de rachete de croazieră și zeci de drone diferite, inclusiv 'Shahed' iraniene. Și la fiecare zece minute primesc un mesaj despre utilizarea de către inamic a acestor 'Shahed' iraniene”.

Distrugerile și pierderile de vieți omenești ar fi fost mult mai ample dacă ucrainenii n-ar fi interceptat peste jumătate dintre proiectile. Plasați în camp, câțiva soldați ai Kievului au izbutit chiar să intercepteze o rachetă de croazieră folosind un sistem antiaerian portabil, de tip Igla, o manevră foarte dificilă.

Volodimir Zelenski: „Sprijinul acordat pentru apărarea Ucrainei va fi discutat în format 'Ramstein'. Mă aștept la progrese din partea partenerilor noștri în ceea ce privește problema apărării antiaeriene și antirachetă, acorduri privind noi livrări de alte arme și muniții de care avem nevoie”.

În discuția pe care a avut-o, marți, cu liderii G7, președintele Zelenski a cerut încă o dată ca Rusia să fie declarată stat terorist și a vorbit și despre nevoia unor noi sancțiuni. Secretarul general al NATO a declarat încă o dată că Alianța va fi alături de Kiev. 

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Putin înregistrează un eșec în Ucraina. Tentativa de anexare, mobilizarea parțială și retorica nucleară nesăbuită reprezintă cea mai semnificativă escaladare de la începutul războiului”.

Stoltenberg mai spune că aliații NATO își vor spori securitatea în jurul instalațiilor-cheie după atacurile asupra gazoductelor Nord Stream.

Între timp, în orașele eliberate de ucraineni de sub ocupația rusă continuă să fie descoperite tot mai multe dovezi ale cumplitelor crime de război. Parchetul general al Ucrainei a anunțat ieri că a exhumat trupurile a 78 de civili din două orașe din estul regiunii Donețk. 

Numai în Lîman au fost numărate până acum aproximativ 110 morminte. Au fost îngropate aici familii întregi, inclusiv copii.