Agenția Spațială Europeană caută oameni capabili să zboare în spațiu

Selecția pentru viitorii astronauți se anunță însă foarte dură și îndelungată: un an și jumătate. Sunt și mulți români printre cei care doresc să ajungă în spațiu.

Imaginile din producţia "Star Trek" i-au făcut să viseze cu ochii deschişi pe milioane de tineri şi adolescenţi. Acum, pentru mulţi dintre ei, visul poate deveni realitate. Inclusiv pentru români.

Agenţia Spaţială Europeană vrea să recruteze între 4 şi 6 oameni care să devină astronauţi activi, şi câteva rezerve, profesionişti care îşi vor continua activitatea la ei în ţară, până când vor fi convocaţi pentru diverse misiuni. Candidaturile se pot depune între 31 martie şi 28 mai.

Lucy Van Der Tas, recrutor şef ESA: "Ca să aplicaţi, trebuie să aveţi o diplomă de master într-unul din domeniile: ştiinţe ale naturii, medicină, inginerie, matematică, ştiinţa calculatoarelor şi minimum 3 ani experienţă."

Citește și

Numărul românilor infectați cu varianta britanică a coronavirusului a crescut la 136

Jobul nu este însă unul uşor, au avertizat chiar specialiştii agenţiei spaţiale.

Jennifer Ngo-Anh, cercetător ştiinţific: "După o şedere de 6 luni în spaţiu, astronauţii raportează modificări ale vederii, reducerea densităţii osoase care s-ar produce în 10 ani pe pământ şi reducerea capacităţii de muncă cu 40%".

Dumitru Prunariu este singurul român care a zburat în spaţiu. El ne încurajează să ne urmăm impulsul, chiar dacă ideea de a deveni astronaut pare, uneori, nebunească.

Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiu: ”Nu aveam de gând să devin cosmonaut, eram deja inginer de aviaţie, aveam un loc de muncă, aveam o familie, dar curiozitatea pentru un nou domeniu de activitate m-a făcut să ridic mâna".

Nicolae Ţică, student la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă: "Orice copil vrea să fie astronaut. Nu m-aş vedea ca domnul Prunariu, dar în dreapta lui tot m-aş vedea".

Andrei Curiman, student la Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă: "În primul rând aş vrea să văd planeta mică, să mă uit la planetă ca şi cum m-aş uita la o hartă, să spun: uite, acolo este ţara mea".

România este membră a Agenţiei Spaţiale Europene, însă fără drept de vot, pentru că nu ne-am mai plătit, din 2018, cotizaţia anuală de 17 milioane de euro. Cu toate astea, cercetătorii români sunt foarte apreciaţi şi primesc de lucru de la agenţie.

Marius Ioan Piso, Preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, doctor în fizică: "Construim, este aproape gata, un radar care se află pe undeva pe lângă Cheia şi care va vedea obiecte de câţiva centrimetri la o distanţa 1.000 de km".

Acesta ar putea deveni un serviciu comercial, care să urmărească sateliţi în spaţiu. Un alt proiect în care suntem implicaţi vizează realizarea unui sistem capabil să devieze asteroizii care ameninţă planeta.