Statul român închide ochii în fața suferinței psihice. Cum sunt aruncate pe geam fondurile alocate sănătății mintale

„Inspectorul PRO” a aflat că Centrul Național de Sănătate Mintală și Lupta Antidrog toacă fondurile pe chirii scumpe. Vorbim despre risipă într-un moment în care un tânăr din șapte spune că a fost afectat de pandemie, iar nouă români din zece sunt îngrijorați de războiul de la granițe.

În 2020, peste 500.000 de români erau în evidențele medicilor de familie cu tulburări mintale și de comportament, un număr dublu față de acum zece ani. 45.000 au fost cazuri noi de depresie, o boală gravă care macină mintea și sufletul, dar care încă nu este luată în serios de autorități.

Adolescentul acuzat că a ucis, la întâmplare, o femeie de 74 de ani, pe o stradă din Mediaș, suferea de depresie. Iar tânăra din Timișoara care s-a aruncat de pe bloc împreună cu cei doi copii ai săi a primit același diagnostic într-un spital de psihiatrie. Sunt doar câteva drame dintr-o listă parcă fără de sfârșit. Psihiatrul Eugen Hriscu consideră că avem de-a face cu o problemă la nivel de țară: „Realmente trăim o tragedie națională la nivel de sănătate mintală. Mai ales după pandemie și acum și cu acest război, cererea de servicii este enormă. Adolescenții mai ales și copiii au enorm de mari probleme cu consumul de substanțe, cu depresia, cu suicidul. Și noi nu avem servicii”.

Adevărul e că cine se află în suferință și are nevoie de ajutor, descoperă că psihoterapia este o soluție doar pentru cine își permite.

Citește și

Pățaniile unor oameni care au apelat la muncitori cunoscuți pe Facebook. Cum i-a păcălit "meșterul" Fernando

Un tânăr dependent a găsit un terapeut specializat în adicții doar în sistemul privat de sănătate.

Dependent: „Nu cred că mi-ar fi dat o șansă reală sistemul de stat. M-am împrumutat de bani să merg la terapie atunci. Era în jur de 150 de lei ședința și trebuia să plătesc patru odată. Mie mi-a luat aproape trei ani să renunț din momentul în care am început să fac terapie”.

Teoretic, anumite servicii psihologice sunt decontate de casa națională de asigurări de sănătate. Doar că procedura este greoaie și deloc potrivită pentru un om cu o suferință psihică.

Daca ești asigurat, trebuie să mergi la medicul de familie, unde ceri o trimitere către un psihiatru care are contract cu casa de asigurări de sănătate. Odată ajuns acolo, ești evaluat, iar dacă acesta consideră că ai nevoie de psihoterapie, poate elibera o scrisoare medicală către un psiholog cu care la rândul lui are contract, pentru ca pacientul să nu plătească nimic.

Doar 282 de medici psihiatri din Romania au contract cu un psiholog, pentru ședințe gratuite. Am făcut un experiment și am sunat la mai mulți doctori, în încercarea de a obține servicii psihologice decontate de stat.

Medic: Există posibilitatea unor ședințe de terapie gratuită la psiholog, dacă aceasta va fi recomandarea. Nu avem noi, nici psiholog, nu avem psiholog doar psihiatru avem. Nu avem locuri libere, doar să vă punem pe lista de așteptare.

Inspectorul PRO: Cât durează?

Medic: Câteva luni. Eu nu lucrez cu niciun psiholog. Noi avem un număr foarte limitat de locuri pe casă.

Și în aceste condiții, ce altă opțiune îți oferă statul român? Linii telefonice pentru consiliere psihologică? Este nevoie de mult mai mult de atât! Iar mecanismele există.

De ani de zile, Ministerul Sănătății are o instituție care ar trebui să gândească politici pentru bunăstarea noastră mentală. Vorbim de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog care în timpul pandemiei a fost condus de un contabil, cu experiență în domeniul hotelier.

Din iulie anul trecut, director este Cătălina Constantin, de meserie psiholog. La primul concurs de dosare a picat pentru că nu avea vechimea necesară. Însă, o lună mai tărziu, postul de director era al ei, fără concurs.

Acum, din cei opt angajați, doar unul este psiholog. Și acela junior. Restul este personal administrativ. În acte, instituția are sediul în centrul Bucureștiului.

Clădirea se află la intersecția străzilor Pitar Moș și Arthur Verona. Adică în inima Capitalei, la nici două sute de metri de bulevardul Magheru.

Inspectorul PRO: De exemplu, în acest moment, astăzi câți sunt în sediu care lucrează?

Cătălina Constantin: 6 și cu 7, 13. Sunt șapte persoane care au normă întreagă și sunt aici tot timpul și o persoană care este cu jumătate de normă, iar ceilalți vin în conformitate cu ce au de făcut.

Inspectorul PRO: Au fost la un moment dat toți?

Cătălina Constantin: În același timp nu au cum să fie.

Într-o zi de joi, dăm doar de uși închise. Imobilul, în paragină, pare părăsit. După câteva telefoane, aflăm că angajații s-au mutat de aici într-o vilă impozantă dintr-o alta zonă centrală a Capitalei.

Vorbim de un nou punct de lucru pentru care centrul de sănătate mintală – o instituție de stat – plătește unei firme private, din septembrie anul trecut, o chirie lunară de 4.500 de euro.

Banii vin printr-un proiect cu fonduri norvegiene, care ar trebui să dezvolte servicii de sănătate mintala pentru copii și adolescenți și nu să fie irosiți pe o chirie scumpă. Mișcarea ar fi fost făcută fară știință Ministerul Sănătății.

Clădirea, cu subsol, etaj și mansardă, are o suprafață de 550 de metri pătrați și nouă camere, conform cărții funciare. Lucrează aici cei opt salariați ai Centrului de Sănătate Mintală, la care se adaugă persoanele implicate în proiect, angajate însă pe perioade limitate de timp.

Directorul consideră că vechiul sediu nu corespundea nevoilor instituției. Deși, până acum, toate cursurile de formare din cadrul proiectului cu fonduri norvegiene, pentru care a fost efectiv închiriată vila de lux din centrul Capitalei, nu au avut loc decât online.

Directorul este în funcție de aproape un an. Vorbește de schimbări și strategii aflate în lucru, dar nu și de masuri concrete. A cerut însă mărirea schemei de personal până la 40 de angajați.

Centrul de sănătate mintală continuă să plătească o cotă-parte din utilități și la clădirea din Pitar Moș, deși birourile stau închise. Care devine astfel un exemplu clar al risipei din bani publici.

Imobilul se află în proprietatea statului și este administrat de Ministerul Sănătății, prin Institutul National de Sănătate Publica, pe scurt INSP. Doar câteva încăperi sunt folosite. Concret, acolo este depozitată, în condiții improprii, arhiva ministerului, care se află în grija a cinci angajați, care nu fac mai nimic pentru banii cu care sunt plătiți.

Bogdan Georgescu este seful serviciului administrativ din cadrul INSP: „Avem vreo șapte kilometri liniari de arhivă a ministerului sănătății. Normele nu sunt, vă dați seama. Facturile la utilități sunt și ele uriașe pentru că de-a lungul timpului nu s-au făcut nici macar lucrările minime de reparații și întreținere, pe motiv că sediul este în proces de retrocedare. Gazele sunt foarte scumpe, noi avem sobe aici. Ajungem la 10.000 lei mai mult pe lună, gaze”.

Tot ce se întâmplă cu această instituție este, din păcate, imaginea în oglindă a întregului sistem de sănătate mintală din România. Funcțional pe hârtie, dar atât de șubred în realitate. Medici psihiatri sunt prea puțini. Strategie nu avem, iar legislația este învechită.

Pandemia ne-a adus în pragul unei crize mintale, dar suferința psihică este în continuare ignorată de autorități. Asta deși unul din șapte copii și tineri a fost afectat de criza sanitară, iar numărul oamenilor care se sinucid este mai mare decât a celor care mor în accidente rutiere.