EXPERIMENT PRO TV: Cât de sănătoase sunt de fapt merele românești faţă de cele de import

Potrivit specialiştilor, vitamina C dintr-un măr se poate pierde în totalitate, de la cules până la magazin. ''Inspectorul Pro" a făcut teste în laborator şi va arăta că fructele de lângă casă sunt mai bogate în substanţe benefice pentru organism decât cele aduse de peste mări şi tari.

Românii au ajuns să mănânce mere din străinătate pentru că producţia proprie nu acoperă necesarul. 70% dintre plantaţiile noastre sunt îmbătrânite. Cele 57.000 de hectare cultivate abia dau 350.000 de tone de roade pe an. Potrivit datelor oficiale, un măr din patru provine din străinătate.

Dar oare au ele nutrienţii de care avem nevoie? O echipă de la ''Inspectorul Pro" a dus la analize mere din mai multe ţări ca să vadă care are cel mai mare conţinut de vitamina C.

Citește și

Inspectorul Pro, în vizită timp de o zi la Giurgiu și în Ruse. De ce turiștii preferă să meargă în Bulgaria

Chimiştii de la Institutul de Bioresurse Alimentare au făcut două tipuri de analize: pentru detectarea concentraţiei de vitamina C şi pentru verificarea capacităţii antioxidante. Vitamina C reduce riscul de arteroscleroză şi previne bolile cardiovasculare. Iar proprietăţile antioxidante previn anumite tipuri de cancer. Priviţi ce rezultate am obţinut la testele referitoare la activitatea antioxidantă.

Laborantă: "Cu cât culoarea extractului este mai deschisă, cu atât putem spune că avem o capacitate antioxidantă mai mare". Reporter: "Acesta este mărul din România, nu? " Laborantă: "Da! "

Aşadar, mărul românesc a ieşit în evidenţă cu cele mai clare proprietăţi antioxidante.

Laboranta: "Acesta este extractul compuşilor cu capacitate antioxidantă din mărul din Republica Moldova. Următorul tub este mărul din România, iar ultimul este mărul din Austria".

Şi la testarea concentraţiei de vitamina C, mărul românesc a fost pe primul loc … Dar la valori minime ale pragului recomandat - spune Nastasia Belc, director Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) Bucuresti.

Nastasia Belc, director IBA Bucuresti: "Au fost un pic sub limită, un pic mai mult, poate, dar depinde şi când au fost culese. Este bine să mâncăm fructe şi legume din lanţuri scurte de distribuţie".

Studii realizate în America şi Europa arata ca pentru a avea efect nutritiv, un măr trebuie să conţină minimum 6 miligrame de vitamina C la sută de grame de fruct. Atunci când are între 6 şi 15 miligrame, fructul intra în categoria celor cu un conţinut mediu de vitamina C. Iar la peste 15 miligrame merele sunt deja bogate în vitamina C.

Nastasia Belc, director IBA Bucuresti: "Nişte valori normale pentru vitamina C în mere ar fi de 10-12 mg pe sută de grame, noi am obţinut între 4 şi 6, la mărul românesc cel mai mult, 6 aproape"

Testele făcute de Inspectorul Pro scot în evidenţă că mărul românesc ales de noi avea 5,9 miligrame de vitamina C la sută de grame de fruct. În timp ce mărul cultivat în Austria doar 5,6 miligrame la sută. Cel mai puţin a înregistrat mărul din Republica Molodva, doar 4 miligrame la sută.

Managerul Institutului de Bioresurse Alimentare spune că Uniunea Europeană vrea să reglementeze aducerea fructelor şi legumelor de la mare distanţă.

Nastasia Belc, director IBA Bucuresti: " Pentru că dacă sunt aduse din Amerca de Sud, să zicem, până ajung aici…. plus că ele nu se coc acolo… se iau aproape verzi… deci toţi nutrienţii nu sunt formaţi bine. El e recoltatat înainte da fi copt şi se coace undeva pe vapor.

Transportul nu este, din păcate, singurul factor care poate reduce nutrienţii dintr-un fruct. Am mers cu Adrian Asanica, profesor la Facultatea de Horticultura de la Bucureşti, la Centrul de Cercetare de la Moara Domnească. Merele sunt depozitate aici în spaţii frigorifice la temperatura de un grad.

Fructul pierde 30 % din vitamina C la numai 3 zile de când a fost cules. Dacă depozitarea durează peste trei luni, vitamin C se reduce la jumătate. Iar atunci când merele mai stau şi pe rafturile magazinelor zile în şir, vitamina scade sub pragul minim de 6 miligrame la sută de grame. Ideal ar fi să putem consuma mere româneşti tot anul pentru că acestea nu necesită transport pe distanţe lungi. Dar e imposibil devreme ce România bate pasul pe loc la pomicultura.

Adrian Asanica, profesor la Facultatea de Horticultura de la Bucureşti: "Nu avem depozite frogorifice foarte bune, utilaje pentru sortarea fructelor, calibrare, şi o distribuţie la nivelul aşteptărilor de supermarket.

Şi atunci vă arătăm cât de uşor vă puteţi păcăli în magazine. Am rugat câteva persoane să guste din merele pe care le-am testat în laborator. Oamenii au fost atraşi de fructele care s-au dovedit a fi mai puţin bogate în vitamina C.