Măsurile contra urșilor ar putea fi aprobate. Cine se află în spatele planului ce propune vânătoarea

În prim plan se află o echipă de specialişti care a încercat, acum 2 ani, să obţină vânarea unor animale protejate de lege. Sunt aceeași oameni care acum au elaborat un plan de măsuri ce promovează vânătoarea urşilor, ca soluţie de reducere a pagubelor din gospodarii.

1.700 de animale din specii protejate ar fi putut fi împuşcate acum doi ani, în urma unui studiu făcut la Braşov, care stabilea cotele de vânătoare. Urşi, râşi, lupi şi pisici sălbatice ar fi putut ajunge în bătaia puştii, dacă ministrul Mediului de la acea vreme nu şi-ar fi dat seama că la mijloc s-ar afla afacerea trofeelor.

Reporter: - Câte kilograme trebuie să aibă ursul să devină interesant?

Martor: - Mai sus de 300, 350, 400 de kilograme. Eu nu cred că o asociație de vânătoare o să vândă un urs de 3 ani sau de 5 ani, fiind că nu are trofeu, n-are greutate, n-are blană frumoasă, n-are nimic.

Citește și

Urși observați într-o pădure din apropierea unui zoo din Târgu Mureş. Avertismentul autorităţilor

Ancheta fostului ministru Cristina Pasca Palmer a scos la iveală, în 2016, că cei care au stabilit cotele de vânat erau mână în mâna cu vânătorii.

Planul a fost realizat de Facultatea de Silvicultură, Fundaţia Carpaţi şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, toate din Braşov.

Numele comun care leagă cele 3 instituţii este Ovidiu Ionescu, prodecan al Facultăţii de Silvicultura Braşov, fondator al Fundaţiei Carpaţi, şef al Asociaţiei Vânătorilor din Braşov şi fost director I.C.A.S. Bucureşti, responsabil cu cercetarea. Procurorii braşoveni s-au autosesizat în această încrengătură şi aşteaptă, de mai bine de 1 an, un răspuns de la Autoritatea Naţională de Integritate.

A.N.I. trebuie să stabilească dacă există vreun conflict de interese ori incompatibilitate între funcţiile deţinute de Ovidiu Ionescu şi faptul că facultatea pe care o conduce a coordonat studiul, care recomandă omorârea a 1700 de exemplare protejate de lege. Contactat telefonic şi prin email, Ovidiu Ionescu a refuzat să ofere un punct de vedere.

"Cercetările se efectuează în REM sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals", a spus Ramona Mănescu, purtător de cuvânt la Parchetul Curții de Apel Brașov.

Aceeaşi oameni sunt implicaţi acum şi în noul plan de măsuri, ce propune vânătoarea ca soluţie de reducere a efectivelor de urşi. Echipa de la Inspectorul Pro a încercat să obţină răspunsuri de la fiecare dintre ei.

Georgeta Ionescu, de la Institutul Marin Dracea din Braşov, a fost desemnată să vorbească din partea institutului.

Reporter: - Vă rog s-o anunţaţi pe doamna Ionescu că am venit aici.

Paznic: - Nu ştiu dacă e aici.

Reporter: - Verificaţi.

Paznic: - Sunt în şedinţă. Nu are cum să vină.

Reporter: - O aşteptăm până se termină şedinţa.

Georgeta Ionescu este nimeni alta decât soţia lui Ovidiu Ionescu.

Conduce Departamentul Biologia Vânatului din institut şi este, totodată, responsabil ştiinţific şi tehnic în cadrul noului proiect de conservare a speciei urs.

Reporter: - Domnul spune că este în şedinţă, dumneavoastră spuneţi că este pe teren. Care este adevărul?

Colegul Georgetei Ionescu: - Haideţi la dânsa în birou să vedem, dacă în timpul orelor de program mai este sau nu la serviciu.

Directorul institutului: - Nu mă puneţi într-o situaţie neplăcută, vă rog. Vă rog, vorbiţi cu dânsa la telefon, vedeţi dacă e. Ce să vă spun eu mai mult?

Georgeta Ionescu: - Filmarea în direct sau dacă nu cu acreditare, în baza unui contract şi emisiunea trebuie să aibă acceptul nostru. Dacă vreţi aceste condiţii bine, dacă nu.

Reporter: - Practic, dumneavostră ne condiţionaţi pe noi.

Georgeta Ionescu: - Eu am zis foarte simplu: sterile le dăm numai în direct, să nu fie luat din context ceea ce vorbim.

Una dintre întrebările la care ar fi trebuit să ne răspundă doamna Ionescu este de ce fratele său, preşedinte al Fundaţiei Carpaţi, apare în mai toate proiectele coordonate de institut şi facultate?

Vorbim despre proiecte de cercetare în valoare totală de peste 5,5 milioane de euro care s-au derulat în ultimii 11 ani cu bani europeni şi de la Ministerul Mediului.

Reporter: - Căutam Fundaţia Carpaţi.

Femeie: - Oooo, dar nu e aici şefu'. Încă nu s-au mutat. Se lucrează, se renovează.

Reporter: - Unde-l putem găsi?

Femeie: - Păi pe Crişan, dar nu ştiu pe cât.

Reporter: - La ICAS?

Femeie: - Exact! Acolo îl găsiţi pe şefu'.

Reporter: - Şi cum îl cheamă pe şefu'?

Femeie: - Boronea.

Reporter: - Şi cum? Au sediul la ICAS?

Femeie: - Acolo au.

Fundaţia Carpaţi a fost înfiinţată de Ovidiu Ionescu şi este condusă de cumnatul său Vasile Boronia. Soţia, Georgeta Ionescu şi fiica acestora, sunt membri ai fundaţiei. Deşi în acte sediul apare într-un apartament, la faţa locului am fost direcţionaţi către institut.

Reporter: - Pe domnul Boronia Vasile îl caut.

Angajat ICAS: - E în teren!

Reporter: - De ce Fundaţia Carpaţi are sediul aici?

Angajat ICAS: - A avut un punct de lucru.

Reporter: - Şi punctul de lucru de ce se justifică a fi aici, la ICAS?

Angajat ICAS: - Nu e un punct de lucru.

Reporter: - Aşa aţi zis mai devreme.

Angajat ICAS: - A fost un proiect în care a fost partener. V-am spus: e pe Lunga 167, acolo să-l căutaţi.

Reporter: - Şi eu vă spun că nu-i acolo, de acolo vin şi aşa am aflat că-l găsesc pe dânsul aici. Cum e posibil?

Angajat ICAS: - Nu, nu au.

De notorietate este şi apropierea dintre Ovidiu Ionescu şi Arpad Sarkany. Omul care a negociat condiţiile de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul vânătorii.

Reporter: - Care este relaţia dumneavoastră cu domnul Ovidiu Ionescu?

Arpad Sarkany: - Ne cunoaştem de foarte mult timp. Suntem şi de aceeaşi vârstă. Am terminat Facultatea în acelaşi an, cea de Silvicultura. Îl respect foarte mult.

Reporter: - Vă favorizează în vreun fel?

Arpad Sarkany: - Eu sunt cea mai veche firma de vânătoare din ţară şi cea mai mare, poate, din Europa. Nu ştiu cum poate pe mine să mă favorizează cineva.

Sarkany deţine prima firmă privată de vânătoare din ţară şi cea mai mare. Are 20 de ani de activitate şi e a treia societate de profil din Europa. Recunoaşte deschis ca cel mai mare partener al său, pentru valorificarea vânatului, este Romsilva.

"Preţul unui urs normal era între 3000 de euro şi 5000 de euro şi un urs mare ajungea la 35 de mii de euro", susține Arpad Sarkany.

Arpad Sarkany este omul care a organizat în România cele mai exclusiviste partide de vânătoare. În 2014, de exemplu, regele Spaniei, Juan Carlos, a vânat urşi în Harghita. Omul de afaceri admite ca deblocarea vânătorii, prevăzută în noul plan de management, ar putea duce şi la împuşcarea exemplarelor extrem de valoroase. "Sigur că n-o să ducem un vânător la groapa de gunoi să aştepte ursul să scormonească între conserve. Noi încercăm să facem în mediul natural această vânătoare", susține Arpad Sarkany.

Ministerul Mediului respinge toate aceste acuzaţii. Şi susţine că noul plan va conserva specia şi nu o va distruge.

”Eu ca ministru al mediului îmi doresc foarte mult ca relaţia să fie păstrată. Trebuie să fim într-un cadru legal să avem foarte mare grijă de cetăţean. Și cum celelalte state europene au pus pe primul loc omul, aşa trebuie să facem şi noi”, a transmis Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului.

Vom urmări dacă aceste măsuri, propuse de minister, vor atrage după sine o conservare sănătoasă a speciei sau dacă vor fi un simplu paravan pentru vânarea mascată a urşilor. Cert e că, din 2007 şi până anul trecut, în România au fost omorâte peste 5.000 de animale protejate de lege.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!