Cum se folosesc escrocii de Money Gram pentru a fura banii românilor. ”Țeapa englezească” face zeci de mii de victime

''Inspectorul PRO'' a descoperit o metodă de fraudare importată din Marea Britanie și vă arată ce trebuie să faceți ca să nu cădeți în plasa escrocilor.

Zeci de mii de oameni cad anual în plasa escrocilor de pe internet. Iar poliția nu mai face față, pentru că România are prea puțini ofițeri specializați în criminalitate cibernetică.

O echipă de la Inspectorul PRO a pornit pe urmele unei înșelătorii informatice, cunoscută drept "țeapa englezească". Acum câțiva ani, metoda era aplicată de șarlatani la vânzarea de mașini. În prezent, hoții o folosesc ca să-i păcălească pe cei care caută să-și închirieze o locuință.

Melania este una dintre victime, iar în reportajul nostru nu poartă numele real.

Citește și

Alertă în Năvodari, unde mai mulți bătrâni au fost țintele unor tentative de înșelăciune prin metoda „Accidentul”

”Melania: Am găsit pe internet un anunț, se oferă spre închiriere un apartament cu două camere, situat într-o zonă foarte bună, foarte liniștită. Era la etajul 2, era foarte modern, foarte frumos mobilat, centrală pe gaze, mașină de spălat, televizor… Era, practic, hai să ne mutăm".

Fără să știe, femeia a luat legătura cu un escroc și nu cu un proprietar. Bărbatul îi cerea 1.150 de lei pe lună, pentru un așa-zis apartament situat pe Bulevardul Mamaia din Constanța.

Oferta părea prea bună ca să fie adevărată! Tocmai pe asta se bazează escrocii! Pretindea chiria în avans pe două luni, plus plata lunii în curs. Exact așa cum cer și agențiile imobiliare. Dacă i-ar fi virat banii în cont, ar fi pierdut pe loc 3.450 de lei.

Melania a fost precaută și a vrut să vadă locuință. Escrocul avea răspunsul pregătit.

”Melania: Ne-a spus că el lucrează în Anglia. Înainte de a veni în țară, să fie sigur că nu bate drumul degeaba, dorește dovada faptului că noi aveam acea sumă. Ne-a solicitat să punem banii prin serviciul Money Gram, către Anglia, dar pe o persoană cunoscută noua, nu direct pe numele lui.

Reporter: Pe ce nume ați pus banii?

Melania: Pe numele tatălui meu".

Hoțul i-a întins o cursă. Sub pretextul că vrea să se convingă că are banii de avans, i-a cerut femeii să-i transfere către o rudă de-a ei. A insistat ca operațiunea să se facă prin Money Gram și nu prin online banking, ceea ce ar fi trebuit să-i dea de gândit.

Melania s-a temut că va pierde apartamentul și a trimis depozitul către tatăl ei. Escrocul i-a cerut imediat fișa de transfer monetar. Intenționa să-i fure codul de securitate, care e secret, și să afle numele persoanei care ar fi urmat să încaseze banii.

Astfel de practici ilegale sunt comune pe teritoriul Angliei, după cum ne confirmă și un ofițer de la Departamentul de Prevenire al Poliției Romane.

Melania susține însă cu tărie că ea nu a transmis datele personale individului. Și atunci cum de i-a fost golit contul?

”Reporter: Dvs. sigur ați avut grija să ascundeți numărul de referință.

Melania: Da!

Reporter: La fel și numele tatălui dvs.

Melania: Da!

Reporter: Și el totuși a reușit să scoată banii.

Melania: Da.

Reporter: Cum?

Melania: Asta ne întrebăm și noi".

În cazul ei, escrocul a aplicat o altă metodă. Pe motiv că nu are dovada depunerii banilor, acesta i-a trimis Melaniei un link ca fiind de la Money Gram. Și i-a cerut să-l completeze cu informațiile referitoare transferului. Este momentul în care Melania a făcut greșeală finală. Toate datele sale personale au ajuns în posesia hackerului.

Mădălin Dumitru, expert în securitate cibernetică, a descoperit că pagina respectivă nu era de la Money Gram, ci una foarte fin clonată.

"Când vine acest mail, care pare să fie de la Money Gram, dar nu este… Se accesează acest link. Ce ni se solicită aici? Este authorization number, numărul tranzacției, care este foarte important pentru a putea să ridici banii de la o sucursală".

În concluzie, nu trimiteți niciodată bani în avans. Este suspect. Și nu accesați linkuri care vă sunt trimise de alții. Pot fi capcane care să vă fure banii. Asigurați-vă că intrați doar pe siteuri oficiale, mai ales atunci când vi se cere să completați date personale.

"Mădălin Dumitru: Noi știam că am accesat site-ul originar, dar dacă ne uităm în status bar, unde este adresa, observăm că nu mai este moneygram.com. Noi ne aflăm acum pe site-ul atacatorului, care seamănă cu cel original. Se presupune că acesta ar trebui să fie site-ul Money Gram, iar dacă observăm foarte bine este 0 (zero) în loc O (litera O). Inclusiv aici este 0, în loc de O, pentru că aceste două litere să semene.

Reporter: Este un element foarte fin, foarte greu îți dai seama de această diferență.

Mădălin Dumitru: Da, pentru exemplificare, copiem acest text în word. Aici e O. Aici este zero".

Serviciile de transfer monetar cer persoanelor care ridică banii să prezinte codul de securitate și buletinul în original, tocmai ca să combată escrocheriile.

Am verificat și noi măsurile de siguranță la Money Gram, în București.

”Rep.: Se poate să scoată banii și fară buletin?

Operator: Fără carte de identitate, nu.

Rep.: Sigur, da? Eu vreau să mă asigur că nu poate altcineva să scoată banii pe care eu îi trimit.

Operator: Nu, nu, nu… Nu merge! Fără actul de indentitate, nu oferă nimeni banii.

Rep.: Am primit încă o garanție că banii nu pot fi scoși de altă persoană decât cea pe numele căreia au fost puși banii".

Banii Melaniei au fost retrași dintr-o sucursală de transfer monetar din Anglia. Tranzacția i-ar fi fost confirmată femeii de către reprezentanții Money Gram. N-au recunoscut însă că a fost vorba de o înșelătorie. I-au transmis că banii ar fi fost scoși chiar de tatăl ei.

”Melania: Ei consideră că, în acea agenție, a fost în persoana tatăl meu, cu actul lui de identitate în original, complet valid, care și-a ridicat bănuții.

Reporterul: Și tatăl dvs. a fost acolo?

Melania: Tatăl meu nu a părăsit țara nicio clipă – lucru care se poate demonstra".

Inspectorul Pro a cerut un punct de vedere oficial companiei Money Gram. Până la ora difuzării materialului, nu am primit nicio explicație.

Cărțile de identitate pot fi și ele falsificate. Hoții adaugă numele celor pe care îi fraudează pe astfel de documente pe care le obțin de asemenea ilegal.

Mădălin Dumitru, expert securitate cibernetică: ”Acești atacatori, în zona neagră, dark web a hackerilor, au acces și cumpără cărți de identitate. Aceste documente sunt de obicei furate din bazele de date ale magazinelor online, care nu sunt bine securizate".

Cel mai probabil așa a acționat și cel care a păcălit-o pe Melania. Este varianta pe care o cercetează acum poliția, pentru că femeia a depus plângere penală.

Astfel de înșelătorii se întâmplă frecvent în Romania. În 2019, poliția a decis să înființeze, în fiecare județ, departamente speciale care se luptă cu fraudele informatice. În plus, IGPR desfășoară o amplă campanie de conștientizare denumită #sigurantaonline.

Oamenii au însă nevoie de mai multa protecție din partea poliției și nu doar de sfaturi. Cu atât mai mult cu cât cei peste 3 milioane de romani care locuiesc în străinătate folosesc platformele de transfer monetar ca să trimită bani acasă.