Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Ciorogârla, sufocată de peturi care vor ajunge în deltă. Reacția halucinantă a Apelor Române: ”Peturile nu sunt o poluare”

Your browser doesn't support HTML5 video.

Problema deșeurilor aruncate la întâmplare în jurul Capitalei pare scăpată de sub control. Resturile din construcții, dar și gunoiul menajer, poluează suprafețe mari de teren, dar și cursuri de apă.

 

Inspectorul Pro a descoperit pe râul Ciorogârla tone de plastic aruncate ilegal, în numai câteva luni. Iar asta a fost posibil pentru că cei de la Garda de Mediu, Apele Române și Primăria Măgurele nu au tratat cu responsabilitate acest caz.

La doar zece kilometri de Capitală, pe râul Ciorogârla, tone de deșeuri din plastic plutesc pe apă. Această mare de peturi a stat acolo luni de zile fără că nimeni să intervină.

Nici primăria din Măgurele și nici Apele Române nu au mișcat un deget să curețe râul până când Inspectorul Pro nu s-a interesat de caz.

Citește și
poluare Delta Dunării
Păsările, afectate de poluarea din Delta Dunării. Voluntarii care ajută la curățarea zonei au parte de o surpriză

Problema este că deșeurile care se adună pe toate râurile din România ajung în Dunăre și, în cele din urmă, în deltă.

Localnic: ”Trăim în 2021 și stăm cu gunoaiele la nas, nimeni nu vrea să facă nimic. Aici, în desișul acesta e plin de peturi care au urcat pe mal cât a fost apa mare”.

Nu doar plastic este aici, ci și alte tipuri de deșeuri din locuințe, cum ar fi aparatura electrocasnică. Un localnic a chemat autoritățile încă de acum două luni, să vină și să adune gunoiul de pe râu.

A trimis în zadar mail-uri către Garda de Mediu Ilfov, dar și către Apele Române. Răspunsurile au venit abia după ce Inspectorul Pro a filmat dezastrul.

Garda de Mediu ar fi trebuit să constate poluarea și să oblige autoritățile locale să igienizeze locul. Iar Apele Romane ar fi trebuit să înlăture orice obstacol care ar putea îngreuna cursul râului și ar produce inundații atunci când au loc viituri.

Localnic: ”Nu a venit niciun răspuns din partea Gărzii de Mediu, nici din partea Apelor Române. Am avut la un moment dat inițiativa să intru în apă, să tai copacul, doar că mi-a fost teamă că în momentul în care pleacă tot, pleacă cu tot cu mine pe râu”.

 

Nu au văzut peturile din cauza buruienilor de pe mal

 

Echipa Inspectorul Pro i-a chemat la fața locului pe comisarii Gărzii Naționale de Mediu.

”Reporter: Ce e aici, zici că e junglă! Peste tot sunt numai bidoane d-astea! Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu: E impresionant ce vedem! Destinația finală este Delta Dunării, nu avem niciun dubiu. Multe sticle din plastic se deteriorează, se fărâmițează, se transformă în particule mult mai mici și poluarea devine atunci grava, pentru că particulele alea le găsim apoi în tot ce înseamnă mâncare, pești”.

Fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu e șocat de nepăsarea cu care Garda de Mediu Ilfov a gestionat acest dezastru.

”Reporter: Localnicii au sesizat, dar nu i-a băgat nimeni în seamă. Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu: Da, e comisarul șef de la Ilfov, domnul Florin Emil Grigore. Reporter: Deci, recunoașteți că și colegii dvs au o parte de vină. Octavian Berceanu: Categoric, o să facem o cercetare disciplinară, să vedem de ce avem astfel de eveimente”.

Florin Emil Grigore este șeful Gărzii de Mediu Ilfov de mai bine de un deceniu. S-a scuzat printr-un răspuns scris că, din cauza buruienilor crescute pe marginea râului, echipa lui de control nu a văzut deșeurile de pe apă.

I-am chemat la fața locului și pe reprezentanții Apelor Române. Aceștia nici măcar nu au realizat gravitatea situației.

”Francisc Cubitchi, inspector Apele Române: Nu e o poluare, peturile nu sunt o poluare. Reporter: Plasticul e poluare! E plastic! Inspector: Nu se dizolvă în apă. Reporter: Ajung în deltă. Inspector: În toată țara e aceeași situație, nu numai la Măgurele. E chestie de civilizație și de sistemul oraganz-organzațional (se bâlbâie- n.red.) de strângere a deșeurilor”.

 

Inspector Apele Române: ”Nu suntem gunoierii apelor acum”

 

”Francisc Cubițchi, inspector Apele Române: Eu nu consider vina Apelor Române. Nu le-a adus Apele Române în niciun caz, că aceste deșeuri nu cresc în apă. Reporter: Dar Apele Române trebuie să le ia, nu a zis nimeni că le-a adus. Francisc Cubițchi, inspector Apele Române: Nu suntem gunoierii apelor acum. Reporter: Bun, dar rebuie să rezolvați situația. Francisc Cubițchi, inspector Apele Române: Da, o să le luăm! Că nu pleacă peturile de acolo, dar eu acum am fost anunțat, nu știu, de două luni sau de trei luni, eu am fost trimis ca să vă spun două cuvinte”.

Primăria din Măgurele are o mare parte din vină. Avea obligația să constate ce a sesizat Inspectorul Pro, să anunțe Apele Române, să ridice deșeurile de acolo și apoi să le ducă la o stație de sortare.

Până nu i-am luat la întrebări, reprezentanții autorităților locale nu au făcut nimic din toatea acestea, după cum recunoaște chiar și viceprimarul Marius Mihai.

”Marius Mihai, viceprimar Măgurele: Azi dimineață am luat la cunoștință, cei de la Garda Națională de Mediu sunt chiar la mine dincolo, fac niște acte, mi-au dat niște măsuri. Reporter: E de mai bine de două luni situația asta. Marius Mihai, viceprimar Măgurele: Da, o să luăm măsurile necesare să deblocăm cursul apei”.

Într-adevăr, la câteva zile după filmarea noastră, primăria a deblocat cursul râului cu ajutorul celor de la Apele Române.

 

Am ajuns să ”exportăm” gunoaie și în apele din Ungaria 

 

Și nu este singurul caz în care autoritățile nu-și fac treaba. Spre exemplu, în numai o săptămână, Apele Române au colectat 2.000 de tone de peturi de pe o suprafață de numai 20 % din lungimea totală a râurilor.

Și în timp ce în România nu se face mai nimic pentru curățirea râurilor, peturile noastre ajung și-în țara vecină. Ungurii ne acuză tot mai des că valuri de gunoaie ar ajunge din țara noastră în Ungaria, pe Tisa și Someș.

Gabor Molnar, reprezentant Direcția pentru Gestionarea Apelor din Ungaria: ”90-95% din cantitatea de deșeuri reprezintă material organic - crengi, bețe, cioturi. Restul de 5-10% sunt deșeuri anorganice: recipente din plastic, diverse obiecte casnice - de la papuci, la televizoare, orice”.

În lipsa unor reacții ferme din partea autorităților, organizațiile neguvernamentale par singurele care vin cu soluții moderne, ca-n Finlanda sau Olanda. Barierele plutitoare sau dronele teleghidate de pe mal care înghit bidoanele din plastic ce plutesc pe apă sunt numai câteva dintre ele.

 

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult