Ce se ascunde în spatele livrărilor de mâncare prin aplicații. Nimeni nu verifică în ce condiții e preparată

Însă, printre cei care fac aceste afaceri cu corectitudine și responsabilitate s-au strecurat, din păcate, și profitori, spun autoritățile. Inspectorul Pro vă arată ce trebuie să faceți dacă vreți ca prânzul pe care îl comandați să nu provină dintr-o bucătărie neautorizată.

Comenzile de mâncare gătită cu livrare au crescut cu 14 procente în ultimii 2 ani. Ştim oare însă de la cine cumpărăm şi de unde ne vine prânzul sau cina? Şi câte din restaurantele listate pe platformele online au tradiţie culinară, chefi pricepuţi şi bucătarii autorizate? Inspectorul Pro a verificat reclamațiile unor clienți și a descoperit firme fantomă care gătesc și vând mâncare pe mai multe aplicaţii online.

Investigaţia a pornit de la o simplă livrare. Am vrut să vedem ce se poate ascunde în spatele unor poze frumoase. Aşa că ne-am ales meniul, ca orice persoană obişnuită să cumpere mâncare de pe internet.

Încă de la început, platforma ne atenţionează că restaurantul ales de noi are curieri proprii.

Citește și

O firmă de catering care hrănea românii carantinați, amendată cu 13.000 de lei

Într-un astfel de caz, ora de livrare este inexactă, iar traseul urmat de curieri nu este precizat.

Sistemul livrărilor prin curieri proprii se bazează doar pe buna credinţă a celor care vând online, iar aplicaţiile au în acest caz rol de gazdă.

Lucrurile se schimba însă radical, atunci când mâncarea este adusă de curierii angajaţi ai platformelor. În astfel de situaţii, toate informaţiile sunt vizibile: traseul, numele curierilor, adresa restaurantului şi ora la care ajunge comanda.

În lipsa acestor date, iată ce-am păţit noi…

Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Suntem aici de o oră şi un sfert. Este ceasul 13:30. Încă nu a venit"

A fost primul semn că ceva nu este în regulă. Am cerut explicaţii la restaurant.

„În 5 minute o să ajung cu comanda dvs” a fost răspunsul primit.

Au mai trecut încă 25 de minute până ce livratorul a ajuns cu pachetul la noi. Vorbim în total de o aşteptare de 100 de minute.

Mâncarea era evident rece. Iar porţiile nu păreau deloc generoase. Am decis să le cântărim, pentru a verifica dacă respecta gramajul.

Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Acesta este somonul. Ar trebui să aibă 450 de grame – aşa ne arată aplicaţia. În realitate are 246 de grame, la jumătate faţă de cât zicea aplicaţia. Să vedem cum arată şi gyrosul de vită… Conform aplicaţiei, ar trebui să aibă 475 de grame. Are 369"

Am mers mai departe cu investigaţia şi am vrut să vedem unde este gătită mâncarea. Am făcut turul adreselor afişate pe aplicaţii.

Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Am găsit restaurantul pe două aplicaţii. Pe fiecare dintre ele însă figurează cu adrese diferite. Aşadar, o să mergem la faţa locului, să vedem ce găsim acolo. Prima adresă. Aceasta este… Pare a fi un bloc nou construit, însă nici urmă de restaurant"

Reporter: Aceasta este adresa, nu?

Paznic: „Adresa, da, dar burgerii nu…”

Reporter: Deci, în bloc nu este niciun restaurant.

Ramona Țintea, corespondent PROTV: „La a doua adresă, am găsit într-adevăr un restaurant, însă are cu totul şi cu totul alte denumire faţă de ce apare în aplicaţii."

Descoperim că restaurantul de la care am comandat are nevoie de oameni. Ca să aflăm cine găteşte şi unde se pregăteşte mâncarea încercam să ne infiltrăm ca simpli angajaţi.

Numărul de telefon al livratorului este acelaşi cu cel din anunţul de angajare. Ni se promite suma de 140 de lei, pentru 12 ore lucrate la negru.

Reporter: Nu facem niciun contract? Nimic?

Reprezentant restaurant: „Să-ţi spun sincer – nu-mi convine”

Reporter: „Mă interesează să-mi primesc acei 140 de lei, la final, de zi, şi cum am eu garanţia aceasta?

Reprezentant restaurant: „Nu sunt eu nici cel mai bogat, dar nici cel mai sărac să fac chestia asta unui om care munceşte"

Aşa-zisul angajator ne cheamă însă în cu totul altă parte decât la adresele afişate în aplicaţii. Mergem să verificăm.

Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Am găsit doar un amanet şi un magazin, însă nici urmă de restaurant"

Echipa de la Inspectorul Pro a cerut autorităţilor să verifice acest caz. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului a declanşat un control.

Surpriza inspectorilor a fost mare! Firma de catering gătea ilegal în spatele uşilor închise ale unui fost spaţiu comercial. Oalele cu mâncare zăceau pur şi simplu pe jos. Imaginile descriu cu greu mizeria din bucătăria improvizată. Vorbim evident despre o activitate neautorizată de Direcţia Sanitar Veterinară. Firma a fost închisă pe loc iar patronul amendat cu 4 mii de lei.

Inspector: Asta ce este?

Reprezentant restaurant: „Este o cremă de legume pentru soţia mea!”

„Singura mea greşeală este că n-am autorizaţia de la DSV. Vă garantez 100 % că nu au fost trimise de aici mâncare stricată, veche, sau să se îmbolnăvească cineva” explică acesta.

Reprezentanţii platformelor se scuză şi spun că oricine se poate înscrie pe aplicaţii, câtă vreme legea nu îi obligă să prezinte vreun document. Aşa că site-urile se bazează pe buna credinţă a celor care încarcă fotografii şi oferte. Iată însă că nu e suficient.

Reprezentant Glovo: „Noi, ca şi platformă, ca şi tehnologie, nu avem competențe pentru a verifica dacă un restaurant este compatibil pentru livrare, sau nu. Sunt în momentul de față în jur de 10,000 de restaurante care sunt în aplicaţie la nivel naţional, în peste 50 de oraşe. Ne-ar fi destul de greu să verificăm fiecare restaurant în parte.”

Autorităţile nu sunt de acord cu această politică şi cer aplicaţiilor online să solicite firmelor autorizaţia de funcţionare de la DSV. Este singura dovadă ca respectiva societate are voie să gătească şi să vândă mâncare către populaţie.

Cu atât mai mult cu cât datele arată ca românii au ajuns să cheltuiască aproximativ 3 miliarde de euro pe an pentru mâncarea gătită în restaurantele din Bucureşti şi marile oraşe ale ţării.