Noul centru al Creativității din Transilvania este la Cluj. Locul unde se fac roboții și se „învață”

Este un concept tot mai prezent în ţările din Uniunea Europeană. Un spațiu unde oamenii au acces gratuit la tehnologii de ultimă generație pentru a învăța, explora. Într-un cuvânt, a evolua.

Am vorbit cu ingineri și profesori fascinanți, dar și cu roboți. La iLikeIT am descoperit că tinerii din Cluj au acces la toate mijloacele necesare pentru a-și dezvolta creativitatea și nu numai.

Centrul Regional pentru Industrii Creative din Cluj este un spațiu imens, dedicat celor care vor să învețe ce înseamnă industria IT, să dezvolte aplicații sau să se impună în cinematografie. 

Doar echipamentul tehnic din acest spațiu valorează mai bine de 2 milioane de euro. Aproape 13.000 de metri pătrați dedicați creativității și inovației. O investiție de mai bine de 68 de milioane de lei, prin care primăria din Cluj Napoca și-a propus să schimbe modul în care tehnologia prinde viață în Transilvania. Acesta este Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative.

Citește și

iLikeIT. Un inginer din Japonia a creat un robot umanoid după înfățișarea lui

Iulia Ionescu, corespondent PROTV: „Aici este unul dintre cele mai importante centre creative din Cluj. Avem aici laboratoare, spații unde se pot realiza inclusiv filme, centre de conferințe, roboți de tot felul, pentru că până la urmă în acest spațiu găsim tot ceea ce au nevoie studenți sau oameni care vor să-și dezvolte acum o afacere pentru a învăța, testa sau crea, pentru a ajuta într-un fel lumea.”

Am descoperit o clădire complexă, prietenoasă cu mediul. În plus, unele dintre cele mai generoase spații de evenimente din zonă sunt sub acest acoperiș, inclusiv singurul studio de film din Transilvania. Aici își petrec acum timpul studenții Facultății de Teatru și Film din Cluj, dar și cei care vor să se impună în industria IT. Un întreg etaj este dedicat laboratoarelor de cercetare. Doar echipamentul de aici valorează 2, 6 milioane de euro.

Alexandru Oarcea, inginer de cercetare la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca: „Acesta este robotul Pepper. Este un robot umanoid. Mai departe este un stand cu doi roboţi colaborativi industriali. Rolul acestora este de a deprinde cunoștințe despre interacțiunea robotului industrial cu utilizatorul uman.”

Iulia Ionescu: „Și colegii dvs asta fac în momentul de față?

Alexandru Oarcea: „Studiază, cumva, modul în care ei se mișcă și interacționează cu anumite obiecte. În acest moment, au programat cei doi roboți, iar aplicația în sine este o aplicație de manipulare. Aceşti roboți nu au cum să rănească utilizatorul. Ei pot fi folosiți în prezența utilizatorului uman.”

Iulia Ionescu: Deci, doar pentru munca colaborativă?

Alexandru Oarcea: „Exact!”

Iar NAO, față de Pepper, acesta are mult mai multe funcții de interacțiune, și pe lângă asta poate să și meargă.”

Nao este unul dintre roboții folosiți în tratarea copiilor diagnosticați cu autism. Lectorul Silviu Matu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj, ne-a explicat cum au ajuns să aibă rezultate cu ajutorul roboților. Laboratorul de aici le-a permis să-i folosească la potențialul lor maxim.

Mai exact, camerele video captează imaginea și pot detecta cu o acurateţe destul de bună spre ce este orientată privirea copilului. Poate să detecteze inclusiv emoțiile pe care le exprimă copilul. Dacă este fericit sau dacă este trist. Poate să facă o evaluare a calității interacțiunii cu robotul.

Senzorii au rolul de a înţelege poziţia în spaţiu a robotului sau a copilului, ca să poţi să-ţi dai seama că copilul chiar se uită la obiectul de care i-ai spus. Trebuie să-ți dai seama care este traiectoria privirii. Ţinta și poziția lui.

Mai bine de 13.000 de astfel de roboți sunt folosiți acum în peste 70 de țări din întreaga lume. Patru dintre ei sunt în clădirea CREIC.

Ania Pașcalău: „Am ajuns la concluzia că în oraş este nevoie de un centru dedicat tinerilor, start-up urilor. Foarte mult în zona de experiment și foarte mult în zona de creativitate și spirit liber, și practic asta încercam să devenim. Să devenim un HUB al industriilor creative să devenim un hub de experiment și de încercare pentru tinerii antreprenori clujeni.”

Alexandru Oarcea: „În momentul de față există un deficit demonstrat al competențelor studenților care intră în acest domeniu industrial, și noi încercăm să adresăm această problemă prin a oferi cunoștințe legate de elementele pe care vor urma să le întâlnească la locul de muncă propriu zis.”

Aceștia se folosesc foarte des pentru aplicații de manipulare și în sine, aplicații de manipulare cu precizie. Indiferent dacă vorbim de aplicații de manipulare în domeniul alimentar sau în domeniul medical. Putem să vorbim inclusiv de aplicații în care aceştia sunt folosiți în construcţia elementelor de cablare structurată.”

Iulia Ionescu: Studenții de aici analizează fiecare componentă a acestor roboți? Învaţă cum să creeze roboți de la zero, dar și cum să-i folosească din toate punctele de vedere?

Alexandru Oarcea: „Exact!”

Și asta nu este tot. Orice sistem digital are nevoie acum și de un chip. Pentru asta a fost gândit laboratorul CGI. Aici sunt dezvoltate proiecte în zona de gaming, dar și în educație sau cinematografie. Imaginația nu are limite.

Ania Pașcalău: „Noi încercăm să venim în întâmpinarea celor aflați la început de drum. Avem un studio de film care este pregătit pentru producții mici sau medii și mult pentru zona de advertising, și avem o colaborare destul de strânsă cu toți producătorii din zonă.”

Iulia Ionescu: Există și o parte de producție acoperită cumva gratuit pentru studenți?

Ania Pașcalău: „Da, încercăm tot timpul să accesăm proiecte, care să vină cumva și să-i ajute pe ei, să le ofere un buget pentru zona asta de producție. În momentul ăsta avem în desfășurare un astfel de proiect, patru zile pe lună producătorii de film sau studenții pot lucra gratuit în studioul de film.”

Aici își au, însă, sediul și asociațiile care luptă pentru drepturile antreprenorilor din Cluj și a fost inaugurat și primul laborator de design din zonă. Vorbim de o investiție de 500.000 de euro într-un spațiu unde se testează atât produse care sunt în faza de prototipare, cât și produse comercializate din alte țări.

Ciprian Morcan, manager general Cluster Mobilier Transilvania: „Avem o testare a rezistenței a unor corpuri de mobilier, acolo avem testarea finită a unor canapele, saltele, iar în partea cealaltă tot echipamente de testare mecanică a unor scaune.”

Tot acest spațiu trece acum printr-un proces de acreditare, în urma căruia va putea emite analize recunoscute la nivel internaţional pentru fiecare dintre produsele care sunt realizate sau testate aici.

Ciprian Morcan, manager general Cluster Mobilier Transilvania: „Avem un laborator de design care are trei linii, avem o linie care presupune proiectarea unor produse finite. Avem stații grafice și cu software specializat. Avem partea de ochelari VR, pentru a vedea diferite soluții și pentru a le testa. În același timp, avem prototipare rapidă. Sunt cinci imprimante 3D, care ajuta la prototiparea rapidă după ce s-a făcut proiectarea.”

Iulia Ionescu, corespondent PROTV: „Așa decurge o oră de design la atelierul de creație, foarte interesant. Ai impresia că ești într-o altă lume virtuală, dar cumva poți colabora cu toți colegii tăi, cei care sunt fizic aici, în sală sau cei care sunt în alte colțuri ale țării sau în alte colțuri ale lumii.”

Aici învață acum studenții Universității de Arte și Design din Cluj. Se pregătesc în mod special pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea de produse industriale.

Toate laboratoarele din centrul regional de Excelență pentru Industrii Creative sunt puse acum gratuit la dispoziția studenților și antreprenorilor din Transilvania. Tinerii pasionați de robotică, mecatronică sau automatizări au șansa să învețe aici tot ceea ce marile companii își doresc de la angajații lor. Pot studia parte de electronică din spatele unui robot sau programarea structurată. Au la dispoziție toate mijloacele necesare, iar acesta este doar un exemplu.

Ania Pașcalău: „Orașul nostru este despre oameni. Din cauza asta alegem să lucrăm cu Universitățile pentru că ni se pare foarte important să mizăm pe resursa umană de calitate formată în regiune. Alegem să lucrăm cu instituțiile publice pentru că ei au o capacitate de lobby și de finanțare foarte mare și să că creionăm astfel un ecosistem complex pe care să mizăm, și cred că asta este și rețeta succesului.”