iLikeIT. Ce înseamnă cu adevărat un oraș smart. Tehnologia de ultimă oră se îmbină cu educația în Seul

 

Ne dorim semafoare smart, ca traficul să nu mai fie gâtuit. Mijloace de transport în comun nepoluante și care să scadă costurile, drone care să ne livreze pachetele la ușă în timp-record sau transparență permanentă din partea autorităților.

Este drept, în câteva orașe din țara noastră lucrurile au început deja să se miște. Vedem ce se întâmplă pe la Cluj-Napoca sau în Oradea. În Capitală, în schimb, soarele acesta inteligent...e cam cu dinți. Cum reușesc alții - este o întrebare la care căutăm răspuns. Aflăm detalii la iLikeIT.

Metropola Seul, de pildă, a uimit lumea cu proiectele sale de digitalizare. Este unul dintre cele mai inteligente orașe ale planetei, iar noi am avut ocazia să stăm de vorbă cu unul dintre oamenii implicați în dezvoltarea capitalei Coreei de Sud. S-a întâmplat la CES, în Las Vegas, pe vremea când pandemia ne era încă o noțiune străină.

Mai bine de 10 milioane de oameni trăiesc în capitala Coreei de Sud. Seul este unul dintre cele mai inteligente orașe din lume și, totodată, o imensă putere economică. Aici, se derulează mai bine de 60% dintre afacerile țării, iar peste 50 de universități încurajează digitalizarea.

Cum au ajuns la acest nivel? Plecând de la un exercițiu de bun-simț: s-au concentrat pe ceea ce aduce bunăstare societății. Sentimentul de siguranță, aerul curat, cât mai puțin timp petrecut în trafic și nenumărate modalități de a susține economia.

Cu ce a fost înlocuit Waze

Han Seok Ko – Seoul Metropolitan Government: „Timp de 10 ani s-a investit în dezvoltarea tehnologică a oraşului, dar într-un final au realizat că, vorbind despre un oraş smart, e nevoie de mai mult decât sfera tehnologiei, şi anume cooperarea dintre locuitorii oraşului, companiile de tech şi agenţiile din oraş. Mulţi oficiali nu vor să implementeze tehnologiile în fază experimentală până când acestea nu sunt testate şi sigure, iar cetăţenii iubitori de tehnologie care au idei şi sunt pasionaţi poate nu au banii sau cunoştinţele necesare. De aceea, toate aceste componente lucrează împreună.”

Pe Han Seok Ko l-am cunoscut în Las Vegas, la CES - acolo unde metropola Seul a avut un pavilion impresionant, printre giganții tech. Un loc absolut meritat, pentru că vine dintr-un viitor accesibil.

Să privim un pic traficul. Căci, nu-i așa, o facem din țara care se "laudă" cu o Capitală sufocată. București este, la această oră, orașul cu cele mai mari probleme la acest capitol la nivel global.

În Seul, nu există doar semafoare inteligente care asigură fluidizarea, ci și indicatoare smart, care îi îndrumă pe șoferi către rutele mai puțin aglomerate. Nu mai e nevoie de Waze sau Maps. În ultimii ani, coreenii au reușit să reducă cu 70% numărul deceselor în urma accidentelor rutiere.

Viitorul? Autobuze autonome, fără șofer, conectate la tehnologia 5G. Desigur, toate acestea vin la pachet cu un cost considerabil

Han Seok Ko – Seoul Metropolitan Government: „Cel mai costisitor proiect implementat pentru oraşul smart Seul a fost cel al transportului public smart, care a costat aproximativ 1 miliard de dolari, 10 milioane fiind doar întreţinerea anuală.”

Poluarea se numără printre prioritățile autorităților. Aproape 50.000 de senzori cu inteligență artificială acoperă orașul. Monitorizează particulele, direcția vântului, nivelul de zgomot, vibrațiile produse de mijloacele de transport în comun ori populația în mișcare.

Nu sunt încălcate, însă, drepturile oamenilor. Nimeni nu monitorizează activitatea locuitorilor din Seul. Nu le-ar permite legea - camerele de supraveghere sunt folosite pentru a depista infracțiuni sau pentru a găsi mai repede o persoană dispărută.

Oamenii pot fi căutați în sistem după trăsăturile fizice, haine sau voce.

Autobuzul de noapte își deviază singur ruta în funcție de zonele unde sunt călătorii

Han Seok Ko – Seoul Metropolitan Government: „Avem un sistem de colectare a gunoiului inteligent, care printr-o componentă cu inteligenţă artificială ştie când să trimită maşinile pentru a goli tomberoanele. Vreun alt exemplu asemănător? Avem și un autobuz de noapte, care, în funcţie de aglomerarea din anumite locuri, să îşi creeze rute inteligente pentru a lua cât mai mulţi oameni şi a-i lăsa cât mai aproape de casă posibil, în funcţie de nevoile reale ale cetățenilor. (...) Vreun exemplu sau o soluție inteligentă pentru sistemul medical? Avem un sistem cu inteligenţă artificială (AI) în casele bătrânilor. Pentru că unii bătrâni locuiesc singuri și vrem să ne asigurăm că nu pățesc nimic. Acesta le monitorizează activitatea și poate chema o echipă de prim ajutor în cazul în care este nevoie. Putem trimite ambulanța la ei.”

Am atins un punct sensibil. Seul se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației. Aproape 15% dintre locuitorii săi au peste 65 de ani. Cu alte cuvinte, municipalitatea își asumă instalarea unor sisteme inteligente de supraveghere, 24 de ore din 24, în casele a aproape 1,5 milioane de bunici.

O facilitate care în Europa și, implicit, la noi, s-ar traduce în impozite ridicate pentru beneficiari.

Reporter: Au crescut taxele odată cu implementarea tuturor acestor sisteme inteligente?

Han Seok Ko – Seoul Metropolitan Government: „Nu! Oamenii știu că toate aceste îmbunătățiri le aduc multe beneficii în viața de zi cu zi. Nu am crescut taxele neapărat pentru tehnologiile care s-au implementat în oraş, dar am fost nevoiți să alocăm anumite costuri pentru menținerea acestor sisteme.”

Un oraș inteligent nu înseamnă doar supertehnologie

Nicio decizie nu este luată fără consultarea locuitorilor. Oamenii au acces la o aplicație gratuită, unde sunt listate toate cheltuielile din bani publici. Tot acolo, își pot manifesta intenția de a se implica direct în proiectele edililor.

Han Seok Ko – Seoul Metropolitan Government: „Suntem foarte dornici să aflăm părerea cetățenilor. Să știm ce funcționează mai bine, ce nu. Orașul Seul are un platformă online unde cetățenii își pot exprima părerile și avem o comunitate foarte activă online.”

 

Este clar că mai avem de învățat de la sud-coreeni. Ce m-a surprins pe mine este că, în ciuda tehnologilor implementate acolo, în opinia lor, un oraș inteligent nu înseamnă doar noi tehnologii, ci și o bună colaborare și comunicare între oameni.

Așa numita "sharing economy", care ne îndeamnă să reducem risipa. Să donăm lucrurile de care nu mai avem nevoie, să le împrumutăm diverse ustensile vecinilor, ba chiar să cumpărăm împreună lucruri care pot fi folosite la comun.

Sau servicii, precum ridesharing. Este, de fapt, o abordare filosofică a unui viitor mai curat și mai bun, pe care o regăsim la mulți gânditori contemporani.

Și care nu ar fi deloc greu de implementat. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, la intrarea în Capitală, dacă cei care locuiesc în afara orașului ar lua în calcul să împartă mașina cu vecinii care urmează același traseu cu ei, în același interval orar?

Soluții sunt. Dovadă...tot ce se întâmplă în Seul de aproape un deceniu. Unde, însă, există și două componente la care noi încă șchiopătăm: dorința de a face lucruri și educația de a le alege pe cele cu adevărat utile.