Unde să îţi ţii economiile şi în ce investeşti, ca să nu pierzi bani. La depozite, poți să scoți mai puțin decât ai depus

Aşadar, la fel ca la credite, este indicat să urmăriţi dobânda anuală efectivă (DAE), când alegeţi un produs pentru depozitarea economiilor. Dar când vine vorba de investiţii, cheia este diversificarea. Soluţiile pentru cei începători ar fi titlurile de stat şi fondurile mutuale. Explică pe înţelesul tuturor ce sunt acestea şi care sunt avantajele Irina Chițu, analist financiar, de la finzoom.ro, invitata Ștefanei Todică, la iBani.

În plus, puteţi vedea în cadrul emisiunii exemple şi comparaţii între aceste instrumente. 

Ștefana Todică: Ce trebuie să facă cei care acum s-au hotărât acum să pună nişte bani deoparte dar nu ştiu de unde să înceapă?

Irina Chițu: „Este bine să punem bani deoparte regulat, în fiecare lună, pentru obiectivele noastre, adică să ne plătim pe noi înşine, în primul rând. În momentul în care ne-a intrat salariul, în secunda doi dacă se poate să facem o plată automată într-un cont, pentru obiectivul nostru personal. În primul rând, trebuie să strângem pentru un fond de siguranţă, pentru că am văzut, pandemia sau alte crize care au venit, poţi să rămâi fără job, sau ţi se reduc veniturile sau sunt perioade în care nu poţi să câştigi la fel de mult, şi atunci e bine să ai 3-6 salarii dacă se poate, să intri în ei în momentul în care se întâmplă ceva neprevăzut.”

Ștefana Todică: Deci, imediat după ce luăm salariul punem deoparte.

Irina Chițu: „Da, poate să fie un obiectiv pe termen scurt, pe lângă fondul de siguranţă, sau să îşi cumpere o casă, punem deoparte pentru un avans sau pentru copii, când vor împlini 18 ani sau, de ce nu, pentru pensie.

Asta în condiţiile în care îţi şi ajung banii. Statisticile arată că 4 din 10 romani, doar atât, reuşesc să economisească. Dar, ştii cum se spune, cu cât ai mai mulţi bani, cu atât şi cheltuielile sunt mai mari. Este nevoie şi de disciplină, până la urmă? În general, cei care au venituri mici, printr-un comportament financiar foarte disciplinat reuşesc să pună bani deoparte mai mult decât persoanele care câştigă mult, şi sunt multe persoane care câştigă mult, dar nu reuşesc să pună deoparte nici măcar 5 lei. Deci un prim pas e asta, de a economisi pentru tine, îţi pui bani deoparte înainte de a plăti orice în luna respectivă, rata sau chiria sau cheltuielile cu mâncarea şi aşa mai departe.”

Ștefana Todică: Şi mulţi au reuşit, în pandemie...

Irina Chițu: „Pandemia a făcut puţin să scadă încrederea oamenilor în a consuma, am consumat mai puţin vacanţe şi alte lucruri pe care ni le-am dorit, şi atunci au reuşit să economisească mulţi români, chiar au crescut economiile mult mai mult decât credite în pandemie, ceea ce este normal. La luna februarie, conform datelor BNR, vedem că au crescut foarte mult banii din conturile curente.

Ștefana Todică: E indicat?

Irina Chițu: „În primul rând, versus saltea... nu e bine să ţinem banii la saltea pentru că nu se ştie cum îi pierdem pe toţi, este la fel de riscant că orice instrument foarte riscant, dar în bănci sunt în siguranţă. De aceea românii ţin banii în bănci, pentru că sunt în siguranţă, nu se gândesc la câştig pentru că, într-adevăr, dobânzile sunt mici. Imediat cum a început pandemia, anul trecut, BNR a redus de patru ori dobânda cheie, acum este la un minim istoric, de 1,25%. Imediat s-a văzut reducerea în dobânzile de la depozite, apoi şi la credite, dar în primul rând se vede la depozite. Acum este important să comparăm, când avem bani şi vrem să îi şi depunem într-un cont de economii sau într-un cont de depozit la termen, să ne uităm să nu pierdem bani, pentru că putem şi să pierdem dacă nu luăm în calcul şi comisioanele bancare.”

Cum să depui la termen și să nu pierzi  

Ștefana Todică: Dacă îi ţinem într-un depozit la termen, iată şi câteva exemple.

Irina Chițu: „Da, pe comparatorul bancar finzoom.ro, noi comparăm în timp real toate dobânzile de la depozitele la toate băncile şi calculăm şi o dobândă anuală efectivă. Ce înseamnă dobânda anuală efectivă (DAE)? Dobânda, din care se scade taxa care se dă către stat, de 10% din câştigul pe dobânda, şi comisioanele bancare, pentru că pentru fiecare depozit trebuie să deschizi un cont curent, cont are care comisioane lunare, care pot să ajungă şi la 25 de lei pe lună. De asemenea, ce mai includem în acest DAE, un comision de retragere numerar la scadenţa depozitului, la ghişeul băncii, tocmai pentru a atrage atenţia că te costă mult mai mult să scoţi banii de la ghişeul băncii, versus a transfera într-un alt cont aceşti bani şi a-i scoate, să zicem, de pe cardul de salariu, unde nu ai comisioane. De exemplu, în momentul acesta am făcut noi o comparaţie de 1.000 de lei pe 12 luni, poţi să câştigi maximum 34.2 lei.

Dar vedem la o singură bancă acest câştig. Da, dacă ne uităm, la 7 bănci ai câştig pozitiv, restul produselor, la restul depozitelor, pierzi bani. Adică retragi mai puţin decât ai depus. Şi de aici provin aceste minusuri şi de asta calculăm această dobândă anuală efectivă, să atragem atenţia să se uite nu la dobânda nominală şi să o compare, pentru că putem să ne uităm, sunt dobânzi mari şi spre sfârşitul tabelului, dar comisioane îţi pot mânca tot câştigul din dobdandă şi să scoţi mai puţini bani decât ai depus.”

Ștefana Todică: Aş vrea să punctez că acestea sunt doar câteva exemple, în total sunt 27 de bănci.

Irina Chițu: „Da, acesta este un exemplu, între cele două tabele fiind 40-50 de produse. Asta e de reţinut: un depozit îl faci la termen pentru a avea o dobândă mai mare. Nu îl spargi înainte de termen, pentru că ai pierdut întreaga dobândă. Un alt lucru de ţinut minte este că se impozitează câştigul din dobânda. Pe lângă asta, mai sunt comisioanele bancare. La lei sunt acestea comisioane, dar dacă ne uităm la comparaţia pe euro, unde avem şi dobânzile foarte mici, maximul e de 0,5% la euro, dar şi comisioanele sunt mai mari. De exemplu, la 1.000 de euro, doar la două-trei bănci ai câştig pozitiv, la restul aduci bani de acasă pentru comisioane. Dar pe de altă parte ar fi de menţionat că ţii pasul cu acel curs euro. E foarte important în ce monedă economiseşti şi în general trebuie să economiseşti în moneda în care vei folosi banii. Iar în cazul euro, de exemplu, chiar dacă îi ții pe termen lung şi nu ai neapărat un obiectiv, nu se devalorizează, într-adevăr. Şi de aceea am şi văzut noi în primul tabel că la conturile curente au crescut cu 36% deţinerile romanilor în bănci, în euro. Mai mult decât în lei. De exemplu, aici avem o comparaţie, la 1.000 de euro, la cel mai bun produs din piaţă, câştigi 4,5 euro, dar putem să şi pierdem 36 de euro dacă nu ne-am uitat la comisioane. Cum pot să nu plătesc aceste comisioane? Dacă am un cont la banca respectivă în care pot să transfer fără comisioane.”

Ștefana Todică: Deci dacă ne intra salariul în acel cont, de exemplu?

Irina Chițu: „Exact, avem comisioane reduse. Deci, să ne uităm întotdeauna la comisioane, acesta este mesajul, nu doar la dobânda nominală, pentru că putem să scoatem mai puţini bani decât am depus.”

Ștefana Todică: Să recapitulăm puţin, deci economisim în euro atunci când vrem să cumpărăm ceva în euro. De exemplu, un apartament sau o maşină.

Irina Chițu: „Exact, dacă vrem să economisim chiar şi pentru un avans pentru un credit, chiar dacă e în lei creditul, pentru că avem salariul în lei, avansul este bine să îl strângem în euro. ”

Ștefana Todică: Dar nu pierdem atunci când schimbăm?

Irina Chițu: „E bine de ştiut că în piaţă sunt trei bănci care schimbă zilnic euro la cursul BNR. Dacă ştim că noi în mod uzual schimbăm euro sau avem un copil la studii în străinătate şi îi trimitem lunar bani în euro, e bine să avem un cont deschis la aceste bănci, unde poţi să schimbi la cursul BNR.”

Investiția în titlurile de stat  

Ștefana Todică: Care ar fi următorul instrument, dacă vrem şi să câştigăm ceva?

Irina Chițu: „În primul rând, trebuie să diversificăm. Dacă îi ţinem pe termen lung avem şi lei, şi euro. Mai departe, ca următor pas, care este spre investire, ar fi titlurile de stat. Când statul are nevoie de bani face emisiuni de titluri de stat, către populaţie, se fac în fiecare lună pentru titluri de stat TEZAUR. Potrivit Ministerului de Finanţe, dobânzile pentru luna aprilie sunt un pic mai bune decât la bănci, de la 2.95% până la 3,75%, pentru scadență la 5 ani. Da, în general sunt un pic peste medie şi acum, de exemplu, sunt mai scăzute decât în luna martie sau faţă de anul trecut, unde dobânzile erau mai bune la titlurile de stat, pentru că au scăzut dobânzile în general pe piaţă. Ca să fac o paranteză, pentru că aici vedem doar programul TEZAUR, care este în lei, au fost şi trei emisiuni de tiluri de stat FIDELIS, şi în euro, au avut o dobândă foarte bună, 2% iniţial, ceea ce este foarte mult, mult peste depozitele bancare, şi în plus se tranzacţionează. Adică pe bursă.”

Ștefana Todică: Aş vrea să facem o paranteză, pentru cei care nu au avut contact încă cu acest concept, poţi să ne explici ce înseamnă aceste titluri de stat şi cum putem să cumpărăm?

Irina Chițu: „Atunci când statul are nevoie de bani face acest emisiuni de titluri de stat pe care le cumpăra populaţia, deci practic se împrumută de la populaţie, contra unei dobânzi, care e fixă şi care se încasează la un an şi care e pe diferite scadențe, la un an, la trei ani, la cinci ani. Este într-un cont, la trezorerie, şi se pot cumpăra la Trezoreria Statului sau prin Poşta Română titlurile de stat TEZAUR. În cazul celor FIDELIS, se puteau cumpăra şi prin bănci, acelea care se tranzacţionează la bursă. Sunt foarte uşor de obţinut, pentru că Poşta Romană este în fiecare sătuc, la fel şi la Trezorerie.”

Ștefana Todică: Sunt riscuri?

Irina Chițu: „Garantate sunt 100% de către stat şi nu există limite de garantare. De exemplu, dacă la depozite avem 100.000 de euro pe bancă, prin Fondul de Garantare, la stat nu avem limite de garantare. Au valoare foarte mică, de un leu, deci poţi să cumperi de câţi bani ai.”

Ștefana Todică: Deci, dacă vreau să cumpăr de 1.000 de lei, cumpăr 1.000 de titluri.

Irina Chițu: „Exact, şi cel mai mare avantaj al titlurilor de stat este că nu se impozitează câştigul din dobândă. La fel, şi câştigul din piaţa de capital în cazul în care se tranzacţionează pe bursă, acelea FIDELIS. Şi de aici, dacă facem o comparaţie de exemplu la această emisiune de titluri de stat din aprilie, cu cel mai bun depozit bancar, care are cea mai mare dobândă şi nu are comisioane, de aici vine o diferenţă. Am câştigat la această bancă, un pic mai mult decât la titlurile la stat, dar toate celalalte bănci au un câştig mai mic decât la titlurile de stat. În cazul ambelor instrumente, trebuie să îi ţii până la scadenţă, pentru că dacă scoţi înainte, pierzi întreaga dobândă. Chiar dacă la titlurile de stat ai făcut pe cinci ani şi ai încasat dobânda în fiecare an, pentru că se încasează anual, dacă l-ai spart la 4 ani şi jumătate trebuie să dai banii înapoi şi pe dobândă.”

Ștefana Todică: Ce sume recomanzi pentru depozite bancare şi pentru titluri de stat? Sunt nişte dezavantaje şi aici.

Irina Chițu: „Fiecare îşi face propriul calcul şi în funcţie de cât are de economisit şi mai departe de investit. Deci, întâi ne gândim la diversificare. Apoi, trebuie să te gândeşti că la orice instrument financiar, o dată ce câştig îţi aduce, cât este şi sigur şi garantat, dar şi cât este de lichid. În momentul în care ai nevoie de bani, poţi să îi obţii imediat?”

Ștefana Todică: Chiar cu riscul de a pierde dobânda.

Irina Chițu: „Da, de asta spuneam că fondul de rezervă trebuie să îl ai separat, ca să nu intri în banii din depozite sau titluri de stat, atunci când ai nevoie să scoţi banii, pentru că pierzi de acolo. De exemplu, dacă ai o sumă mare de bani blocată acolo, că ai văzut că pe 5 ani ai dobânda cea mai bună, dar tu de fapt ai nevoie de banii aceia pentru un teren şi spun uite, îmi pun acești bani în titluri de stat, până găsesc terenul. Dacă terenul l-ai găsit mai devreme ai pierdut toată dobânda şi, în plus, dacă spui „vreau acum banii să plătesc vânzătorul”, nu poți, pentru că la Trezorerie poţi să scoţi maximum 5.000 de lei pe zi, deci dacă ai 30.000 de lei blocaţi acolo ai de aşteptat câteva zile şi, fiind o plată anticipată, trebuie să faci cererea către Ministerul de Finanţe, care cam o dată pe lună aprobă aceste cereri. Deci, sunt puţin blocaţi, nu poţi să spui că sunt lichizi 100%. Şi în cazul depozitelor bancare, trebuie să te gândeşti că dacă ai nevoie de sume mari de bani, de exemplu ai un comision de plătit, dacă nu ai anunţat că vii să scoţi banii, pentru că fiecare bancă are o anumită sumă minimă, peste care trebuie să anunţi că vii să rezervi că îţi scoţi banii, chiar dacă este la scadenţă. Diferă comisionul, dar acest comision poate să ajungă la şi 2% din suma retrasă. E propriul tău depozit, îl scoţi la scadenţă, dar nu ai anunţat şi depăşeşti acea sumă minimă, atunci îţi ia 2% din suma retrasă. Deci, mare atenţie la fiecare instrument financiar, să înţelegi. Cât ar fi de sigur, dar şi să înţelegi cum funcţionează, ca să nu pierzi bani.”

Ștefana Todică: Deci, ne sfătuieşti să facem mişcarea asta cu o sumă de bani de care nu avem nevoie neapărat curând?

Irina Chițu: „În partea de titluri de stat nu îi poţi pierde, poţi pierde eventual dobânda dacă ai spart înainte de termen. La FIDELIS, care se tranzacţionează pe bursă,  nu pierzi dobânda, pentru că în momentul în care ai vândut titluri de stat, îţi încasezi şi dobânda de la cumpărător, deci asta ar fi un avantaj. Şi, într-adevăr, au fost foarte bine primite emisiunile de titluri de stat FIDELIS şi s-au investit foarte mulţi bani, mai ales în euro. Dar asta este pentru cei un pic mai avizaţi, pentru că trebuie să lucrezi printr-un broker intermediar, care are şi el comisioane.”

Fondurile de investiții, prin banca unde ai cont  

Ștefana Todică: Care ar fi următorul nivel?

Irina Chițu: „Următorul nivel ar fi fondurile de investiţii pentru un investitor particular. Pentru că băncile au şi departamente de astfel de fonduri de investiţii, fonduri mutuale, deci dacă deja ai încredere în banca ta, ar fi următorul pas şi uşor de investit în produsele băncii la care deja ai contul. Pun la dispoziţie pe internet banking această posibilitate, de a învesti recurent, în fiecare lună, în aceste produse pe care le poţi alege în funcţie de profilul tău de risc. De fapt, ce este? Fondul mutual este o companie, să zic aşa, unde investesc mai multe persoane şi cu banii investiţi de aceste persoane, fondul mutual investeşte în diverse alte instrumente. De la depozite, titluri de stat, obligaţiuni.”

Ștefana Todică: Deci nu trebuie să te pricepi tu foarte bine, pentru că ei fac asta pentru da.

Irina Chițu: „Deloc, da. În funcţie de în ce instrumente investesc, acele produse sunt cu risc scăzut, mediu sau ridicat, şi în funcţie de asta îţi alegi şi tu. Cele care au risc ridicat au şi randamente mai bune, cele care au risc scăzut, de obicei sunt depozite, titluri de stat, şi randamentele sunt mai mici. Este uşor, prin banca pe care deja o cunoşti, sunt lichide, adică dacă vrei să scoţi bani din acel fond de investiţii, în maximum 48 de ore îi scoţi, au comisioane relativ ok, până în 1,5 – 2%.”

Ștefana Todică: Hai să vedem şi un top al randamentelor, este destul de bun faţă de ce am văzut până acum.

Irina Chițu: „Da, tot pe finzoom.ro găsiţi absolut toate fondurile din România comparate, atât în lei, cât şi în euro. Dar, atenţie, randamentele trecute nu garantează şi randamente viitoare, acolo tot timpul este un istoric. Se calculează un randament pe zi, pe săptămână, pe lună, pe an şi aşa mai departe, dar vezi cum a evoluat. Aici este o comparaţie pentru tot anul trecut şi da, s-a ajuns şi la randamente de 17,4%. Şi în pandemie a crescut numărul investitorilor, este normal să crească, pentru că atunci când dobânzile scad la depozite, cresc randamentele la fondurile de investiţii. Aici sunt randamente foarte mari, de ce? Pentru că ne raportăm la începutul pandemiei, când bursa a scăzut, primul este indicele BET, care arată cum au evoluat pricipalele companii listate la bursă, pe Bursa de Valori Bucureşti, şi care replică acest indice. Sunt cu risc ridicat. Atunci a căzut bursa. Dacă pleci de la un minim şi faci o comparaţie la un an, randamentele au fost mari, deci dacă investeai atunci când a început pandemia, acum deja aveai randamente de aproape 50%.”

Ștefana Todică: Acum este un moment bun să faci acest pas?

Irina Chițu: „Este un moment bun să faci plăți recurente în aceste fonduri de investiţii, adică să investeşti regulat, în fiecare lună. Tu cumperi unităţi de fond. Unitatea aia de fond poate să fie la valoare, să zicem de 50 lei, după care poate să ajungă la 100 de lei. Tu cumperi în fiecare lună când la 50, când la 100, când la 80. Atunci tu vei cumpăra un număr de unităţi de fond şi în timp vei ieşi întotdeauna pe plus. Chiar s-au făcut foarte multe studii că dacă stai să aştepţi să cumperi la minim şi să vinzi când este foarte sus, tot nu ieşi mai bine decât dacă ai înveşti în fiecare lună în aceeaşi zi timp de cinci ani, de exemplu. La fel funcţionează şi fondurile de pensii. Fondurile de pensii private sunt fonduri de investiţii, pensia privată pilon 2, obligatorie, şi pensia privată pilon 3, facultativă. Au avut randamente foarte bune, peste 8% în ultimii zece. Poate cel mai important lucru în investiţii este să te foloseşti pe termen lung de puterea dobânzii compuse. Nu îţi scoţi acea dobândă pe care o câştigi, tot timpul laşi, se reinvesteşte şi se adăugă din nou dobânda în plus. Spunea Einstein că dobânda compusă este a opta minune a lumii. Cine ştie să o folosească câştigă, cine nu o foloseşte pierde. Pe termen lung vei câştiga mult mai mult, lăsând banii să lucreze pentru tine.”

Ștefana Todică: Care este sumă minimă pe care o poţi investi, dacă vorbim de fonduri mutuale?

Irina Chițu: „Nu există o sumă minimă, se poate începe şi cu 50 şi cu 100 de lei. De aceea spuneam, ca o recomandare, să nu te duci cu toţi banii în acelaşi loc.”