Cum punem la treabă banii economisiți lunar
Your browser doesn't support HTML5 video.
Întâi să avem un fond de urgențe, pentru situații neprevazute, după care să ne asigurăm bunurile, viața și un trai decent la pensie. Abia apoi ne putem gândi la investiții și la cum să punem banii la treabă. Sunt mai multe tipuri de clase de active, iar regula de bază e simplă: cu cât randamentul este mai mare, cu atât crește și riscul investițional.
Paul Handro, expert în Inteligență Financiară, a fost invitatul Ștefanei Todică la emisiunea iBani, unde a explicat care sunt clasele de active.
Ștefana Todică: Știm deja, ar trebui ca în fiecare lună 20% din veniturile noastre să meargă către zona de economii. Ce înseamnă acest lucru? Paul Handro: Trebuie să ținem cont, în primul rând, de obiective, să facem deosebire între obiectivele pe termen scurt și cele pe termen lung. E cert că toată lumea vede viitorul apropiat cel mai rapid, dar e puțin probabil să ne uităm și spre viitorul îndepărtat și e foarte important ca toți investitorii, toate persoanele, să înceapă să gândească în aceasta paradigmă, să ne gândim ce se va întâmpla peste 10 ani, ce bani am deoparte peste 20 de ani, în momentul când ies la pensie, cât de bine sunt pregătit.
Ștefana Todică: Aici avem o piramidă. La bază este acest fond de urgențe.
Paul Handro: Fondul de urgențe trebuie să fie între 3 și 6 salarii, în funcție de vârsta pe care o ai, e normal că atunci când te apropii de vârsta de pensionare fondul de urgențe trebuie să fie mai consistent. Ulterior, e foarte important să ne asigurăm o parte din riscuri, ce poate fi asigurat, bunurile pe de o parte, viața pe de altă parte. (...) Ulterior, bineînțeles, pensia privată. Pilonul 3, care e opțional, e de luat în calcul de fiecare dintre noi.
Partea de investiții este și vârful piramidei. După ce am trecut prin celelalte etape, sunt practic protejat de acel necunoscut, am folosit și instrumentul pensie privată, după aceea trebuie să fiu liber, să mă gândesc la alte orizonturi, în afara de ce îmi oferă pilonul 3. Și, la fel, trebuie să corelăm investiția cu obiectivul.
Ștefana Todică: Aș vrea să le amintim celor care ne urmăresc că nu trebuie să fii bogat ca să fii investitor. Cu ce sume poți începe? Pentru că poți începe și cu sume mici.
Paul Handro: Există un mit în piață, că trebuie să fii bogat ca să faci investiții, dar nu este așa. (...) În România, în momentul de față se poate investi de la 100 de lei, pe mai multe clase de active, sunt instrumente și produse și sunt oferte în piață care pot da aceste sume mici de intrare.
Ștefana Todică: La ce ar trebui să fim atenți atunci când începem să căutăm produse de investiții?
Paul Handro: Primul lucru la care trebuie să fim atenți este brokerul cu care lucrăm, adică intermediarul care mă ajută să am acces la aceste instrumente. Aici vreau să menționez că toate băncile mari din România au și dizivii de brokeraj și partea principală a unei bănci e că oferă încredere. Când mă duc la un broker, aștept același lucru, e o relație de încredere.
După ce am ales brokerul, văd că am un broker de încredere, care are în spate o bancă, al doilea lucru foarte important e să știu clasele de active. Începem cu lichiditățile, care sunt specifice fondurilor de urgențe. Acolo intră depozitele, conturile de economii, banii pe care îi am la dispoziție imediat și este clasa de active care e cea mai populară.
După aceea, e clar că, dacă vreau randamente de la banii mei, trebuie să trec dincolo de partea de lichidități. Urmează obligațiunile, acțiuni, investiții alternative și Forex, contracte pe diferență, derivate și criptomonede. E de menționat că ultima clasă de active nu este recomandată investitorilor individuali.
Ștefana Todică: Dacă revenim la obligațiuni, de câte tipuri sunt?
Paul Handro: Sunt două clase majore de obligațiuni, de stat, și aici avem cele emise de Guvern și cele emise de municipalități, un oraș poate să emită obligațiuni, și cele corporative. Diferența se vede și în randament, în dobânda pe care o are, practic aici când devenim investitori în obligațiuni intrăm în piața creditului, în piața datoriilor. În momentul în care statul are nevoie de bani, pentru acoperirea deficitului sau refinanțarea unei datorii mai vechi, apelează la instrumentul numit obligațiune. Se împrumută de la populație sau investitori instituționali. În ultima perioadă a început din ce în ce mai mult statul să apeleze și la investitori individuali, prin emisiunile Fidelis, Tezaur.
Pe lângă cele guvernamentale, municipale și corporative, mai sunt și obligațiunile structurate, care sunt emise de către un emitent comercial, o bancă, iar randamentul este legat la piața de capital, la piața bursieră. Este modelul prin care poți să intri cel mai ușor într-un activ sigur, al cărui randament este corelat la piața acțiunilor. E un instrument nou, este pentru investitorii de retail, pentru că oferă garanția emitentului și e de luat în calcul în momentul în care te gândești la un portofoliu investițional.
La obligațiuni avem veniturile, care se obțin din dobânzi, fiecare obligațiune are un cupon, o valoare nominală, și de menționat că valoarea nominală, dacă obligațiunea respectivă se tranzacționează ulterior și pe piața secundară, poate varia în funcție de interesul investitorilor. Ce este de reținut la obligațiuni, este că se mai numesc și instrumente cu venit fix. Tocmai de aceea este foarte important, în momentul în care achiziționezi un instrument cu venit fix, să iei în considerare și alte elemente. De exemplu, inflația.
Ștefana Todică: Și avem mai multe șanse să batem inflația dacă vrem să cumpărăm acțiuni.
Paul Handro: Aici trebuie să ținem cont că intrăm în economia reală. O întrebare dată de un reporter către investitor: cum mă protejez de inflație? Și răspunsul lui a fost foarte simplu: uită-te ce este în jurul tău și ce creează creșterea prețurilor și acolo trebuie să fii prezent. Energia? Trebuie să fii prezent în energie, bunuri de larg consum.
Ești deja în zona de titlu de proprietate, devii proprietar. În momentul în care deții o acțiune, ești parte din capitalul respectivei companii, ești proprietar, ești în registrul acționarilor din compania respectivă.
Ștefana Todică: Cum pot să cumpăr acțiuni?
Paul Handro: Sunt două modalități de intrare în piață. Fie prin cumpărarea instrumentului individual, fie prin intermediul fondurilor de investiții. Aici vine des răspunsul din partea pontețialilor investitori “nu mă pricep”. Soluția este foarte simplă. Ca și la doctor, nu toți putem ști medicină și atunci apelăm la un expert.
Ștefana Todică: Ce sunt investițiile alternative?
Paul Handro: Investițiile alternative sunt cele care au o lichiditate mai scăzută, suntem familiari cu ele, și sunt investițiile în aur, în imobile, în obiective de artă. Partea dificilă e că sunt mai puțin lichide.
Articol susținut de BCR.