ANALIZĂ iBani. Cum s-a ajuns la criza bancară globală și ce efecte ar putea avea în România

Însă după intervenții ale statului, UBS, o altă mare bancă elvețiană, o va cumpăra, în încercarea de a restabili încrederea în sistemul bancar.

Cum s-a ajuns la această situație, a explicat analistul Radu Puiu, în emisiunea la iBani, prezentată de Ștefana Todică.

Primele vești au venit acum o săptămână, de peste ocean, când banca americană Silicon Valley Bank s-a prăbușit. Este cel mai mare faliment din 2008 încoace.

O bancă importantă în Statele Unite, însă una ”nișată”, pentru că se ocupa în mare parte de finanțarea companiilor de tehnologie, a start up-urilor din zona Silicon Valley.

Citește și

Banca elvețiană cu tradiție, Credit Suisse, ajunsă în pragul colapsului va fi preluată de rivala UBS

Silicon Valley Bank avea un volum foarte mare de titluri de stat americane, cu o maturitate de lungă durată, din perioada pandemiei, când dobânzile erau aproape de zero. Însă acum valoarea acelor titluri a scăzut foarte mult, pentru că dobânzile au urcat.

În ultima perioadă, fiind și dobânzile mai mari, interesul în sectorul de tehnologie nu a mai fost atât de ridicat, iar cei care aveau depozite în această bancă au început să facă retrageri masive, după ce au apărut informații că banca s-ar confrunta cu probleme.

Silicon Valley Bank avea foarte puține depozite sub 250.000 de dolari, doar 2,7% din total.

Radu Puiu: "Una este când ai 100.000 de clienți cu 2.000 dolari în conturi, poate nu retrag toți acele sume, poate nu sunt considerate la fel de importante, nu este panică atât de mare, dar în momentul în care vedem valori de peste 250.000 atunci cu cât apare un nou client care își dorește să-și retragă banii, cu atât presiunea resimțită de bancă crește și de aici s-a creat acest efect de bulgăre de zăpadă și au fost necesare vânzările acelor obligațiuni pentru a avea de unde să să plătească depozitele necesare.”

Situația băncii elvețiene Credit Suisse este însă puțin diferită, pentru că aici problemele persistă de o perioadă mai lungă de timp.

Banca se confruntă deja de câțiva ani cu scandaluri. Probleme de management, decizii de investiții mai puțin inspirate și așa mai departe.

Ca și în cazul băncii americane, unde statul a intervenit pentru ca toți clienții să își primească banii, și Banca Centrală Elvețiană a sprijinit inițial Credit Suisse cu peste 50 de miliarde de dolari pentru evitarea unei crize globale.

Însă încrederea investitorilor deja scăzuse, acțiunile au continuat să se prăbușească și situația nu e oricum ușoară în momentul în care o bancă nu mai are credibilitate.

Așa că acum autoritățile elvețiene s-au implicat, s-au întâlnit în weekend, în regim de urgență, pentru a pune la punct cumpărarea băncii de către rivalul său, UBS, pentru a salva banca și pentru a evita riscul de contagiune, care se referă la legăturile pe care băncile le au între ele, pentru că se finanțează una pe alta.

Însă întreg sectorul bancar a avut de suferit în ultimele zile, pentru că este cea mai gravă prăbușire a sectorului din ultimii ani, a scris presa internațională. Se estimează deja o pierdere de peste 450 de miliarde de dolari din valoarea acțiunilor băncilor din întreaga lume.

Potrivit analistului Radu Puiu, la nivel global, probleme au în special băncile mici, din cauza majorării dobânzilor.

Întrebarea este, acum, dacă există pericolul ca băncile din România să aibă probleme similare. Radu Puiu: "Din punctul meu de vedere, nu cred că există această această teamă. În ceea ce privește România, trebuie să spunem că depozitele sunt garantate până la 100.000 euro echivalentul în lei. Prin urmare, dacă depozitele depășesc acele sume oamenii s-ar putea gândi să creeze mai multe. Și un alt sfat este să aleagă bănci care au au un istoric, au o notorietate, pentru că acestea, de obicei sunt sunt mai stabile.”