La o școală din Valea Doftanei elevii lucrează cu roboți din clasa I. Cum au reușit profesorii să atragă fonduri europene

A trecut o lună de când s-au deschis finanțările, dar au fost depuse doar patru proiecte, din care două sunt greșite. Iar termenul limită este 1 martie.

Investițiile în digitalizarea școlilor pot schimba viitorul copiilor. Așa se întâmplă de pildă la școala din Valea Doftanei, o comună din Prahova, unde elevii lucrează cu roboți de la clasa întâi.

Este meritul cadrelor didactice, care au scris proiect după proiect, până când au reușit să atragă de stat, europene sau private pentru tehnologia de care copiii au mare nevoie.

Ana Clara Grecu are 53 de ani și de 16 ani este învățătoare la liceul din Valea Doftanei, o comună din județul Prahova, cu două sate în care trăiesc în jur de șase mii de oameni. 14 ani a făcut naveta, câte două ore pe zi de mers cu mașină. A înțeles cu mult timp înainte de pandemie, că tehnologia este pentru acești copii o ușa deschisă către lume.

Citește și

România a ratat 40% din țintele din PNRR stabilite până la finalul lui 2022. Doar 6 din 9 miliarde au intrat în țară

Ana Clara Grecu, învățătoare: „Astea sunt vremurile pe care le trăim, nu se mai poate altfel. Nu putem să-i tragem pe copii înapoi în vremurile pe care noi le-am trăit și în care noi am învățat, trebuie să le dăm cumva un avantaj, să poată să facă un pas înainte în viață. Dacă noi nu ne adaptăm, ce se întâmplă cu ei când vor crește? Le tăiem aripile”.

Elevii ei sunt acum în clasa întâi. I-a învățat încă din clasa zero cum să programeze ozoboti, adică roboți de mici dimensiuni. Aceștia primesc comenzi prin intermediul unor linii colorate, desenate pe hârtie, tabletă sau laptop. Devin astfel coduri prin care robotul se învârte sau urmează o direcție.

Gabriela, elevă: „Ozoboții mereu au multe idei”.

Reporter: Astăzi, de exemplu, ce te-au învățat ozoboții?

Gabriela: „Despre iarnă”.

Reporter: De ce crezi că înveți mai repede cu ozoboții?

Gabriela: „Pentru că sunt inteligenți, foarte inteligenți”.

Dascălul a învățat să lucreze pe calculator la 46 de ani. Primul profesor i-a fost nepotul adolescent. A urmat apoi tot felul de cursuri și s-a perfecționat până când a devenit ambasador digital pentru comunitatea școlară. A depus proiect după proiect, la ONG-uri și sponsori, până și-a adus în clasa tehnologia de care copiii avea nevoie. Ana Clara Grecu, învățătoare: „Trebuie să-ți pese, e singurul lucru care contează. Este cumva împotriva vremurilor să-i spui: bagă telefonul în bancă și nu lucra cu el. Când ai putea să spui scoate telefonul și să vedem cum putem învață ceva mai mult decât știm”. Tehnologia este de altfel o normalitate în liceul din Valea Doftanei, singura școală din comună, unde învață 580 de copii, de la grădiniță până la clasa a 12-a. Chiar dacă suntem la țară, școală arată că cele din marile orașe. Fiecare clasă este dotată cu calculatoare și proiectoare.

Liceul are două laboratoare de informatică, cu tehnologie nouă, dar și un club de robotică și programare, unde există o drona și ochelari VIAR.

Aici predă, în weekend, fără să fie plătită, profesorul Steluța Pralea, director al liceului, din 2013.

Încă din 2007, directorul a înțeles că din școala viitorului nu poate lipsi tehnologia. Nu a stat cu mâna întinsă la Ministerul Educației. S-a zbătut, pe cont propriu, să obțină dotări. A depus proiecte oriunde a avut ocazia: de la bugetul local până la ONG-uri. Iar pe profesori i-a convins să meargă la cursuri.

În 2020, Steluța Pralea a primit premiul pentru Directorul Anului în Inovare de la Asociația pentru Valori în Educație.

Steluța Pralea: „Educația e totul. Trebuie să facem totul că să o susținem. O societate needucată nu are niciun viitor, niciun drum. E important atât pentru ei înșiși ca și copii cât și pentru noi, restul societății”.

Liceul a făcut parte și dintr-un studiu al Universității Cambridge care prin teste și monitorizări a demonstrat că tehnologia dezvoltă creativitatea elevilor.

Ana Clara Grecu: „De la școala ar trebui să plecăm, să-i facem fericiți. Cred că aici e centrul în care putem face fericire”.

Că ne convine sau nu, copiii noștri au nevoie de educație digitală. Iar învățământul românesc trebuie să evolueze. Acum avem și banii necesari: Uniunea Europeană ne da o sumă istorică pentru educație– peste un miliard de euro – să ne dotăm școlile cu tot ce au nevoie - de la mobilier până la laboratoare digitale. Banii vin prin Programul Național de Reziliența și Redresare, pe scurt PNRR. În decembrie anul trecut, au fost deschise două linii de finanțare. Cea mai importantă este cea pentru învățământul preuniversitar, de la preșcolar la liceu. Vorbim de dotări de un miliard de euro. Avem și câteva cifre care dau dimensiunea acestor investiții. Dacă facem lucrurile cum trebuie, la final, adică în 2026, ar trebui să avem 75 de mii de săli de clasa cu mobilier nou, 6.000 de școli cu laboratoare informatice, 10 mii de laboratoare și cabinete școlare. Pentru această linie de finanțare, proiectele se depun de primăriile de care aparțin școlile. Unitatea de învățământ trimite o listă cu ceea ce are nevoie către primărie, aceasta întocmește proiectul, obține un aviz al inspectoratului județean și apoi îl depune la Ministerul Educației. Data limită de depunere a proiectelor este 19 martie.

Pentru licee există o a două linie de finanțare de încă 118 milioane de euro pentru dotarea cu laboratoare inteligente. Fiecare liceu poate primi până la 60 de mii de euro. De dată această, cei care trebuie să întocmească și să depună proiectele sunt directorii unităților de învățământ.

Data limită este de 1 martie.

Pe 30 ianuarie, adică la mai bine de o lună de la deschiderea finanțărilor, situația era îngrijorătoare. Pe primul apel, cel de un miliard de euro, erau depuse doar patru proiecte, din care două sunt greșite, pentru că au aplicat instituții de învățământ, iar această linie este doar pentru primarii. Deci vor fi eliminate din start. Iar pe cel de-al doilea apel, cel cu laboratoarele inteligente, nu era depus niciun proiect.

Lipsesc informațiile la nivelul instituțiilor de învățământ, cadrele didactice au dificultăți în înțelegerea ghidurilor, dar și a soluțiilor tehnice.

Unele inspectorate școlare au trimis șabloane de proiecte, dar sunt incomplete și neactualizate. În ciuda acestor probleme, secretarul de stat din Ministerul Educației, responsabil de absorbția fondurile europene, susține că banii vor ajunge la școli.

Reporter: Când estimați că se vor depune textele?

Ștefan Decă, secretar de stat: „Având în vedere că abia am început seria de webinarii, de informare și de popularizare a acestor apeluri de proiecte, consider că va fi vârful depunerii pe toate tipurile de apeluri de care am vorbit în luna februarie”.

Așadar, toți responsabilii din educație, de la profesori și directori de școli până la minister și inspectorate județene, au câteva săptămâni să se mobilizeze, să scrie și să depună aceste proiecte de care depinde viitorul copiilor noștri și, în final, al nostru, al tuturor. Pentru că o societate needucată nu are puterea să-și scrie singură destinul.