În Pucioasa există un liceu cu adevărat european. Colegiul Național a fost refăcut din temelii cu fonduri europene

Galerie foto

La Colegiul din Pucioasa învață acum 700 de copii din oraș, dar și din satele din împrejurimi. Rată de abandon școlar este zero.

Într-un oraș cu 15.000 de locuitori nu te aștepți să găseșți un astfel de liceu, cu adevărat european. Colegiul Național "Nicolae Titulescu" din Pucioasa are amfiteatru, un parc cu bănci și spațîi verzi, o pistă de atletism, iar terenul de sport e plin de elevi care joacă fotbal, fără să-i oblige nimeni. Primarul Constantin Ana a fost și el elev al acestui liceu.

Așa arată Colegiul, în urmă cu doi ani, când a început reabilitarea. Din păcate, ca alte sute de școli din întreagă țară. Clădirea, construită în 1970, era încadrată în clasa a două de risc seismic. Primarul a căutat doi ani surse de finanțare pentru liceu. A obținut, prin PNDL, puțin peste trei milioane de euro.

Curtea a făcut-o însă cu bani din bugetul primăriei, după economii drastice. Încă jumătate de milion de euro.

Citește și

Statul împrumută primăriile ca să nu piardă fondurile UE. Câți bani pot lua orașele sau comunele

Constantin Ana, primarul orașului Pucioasa: "E important să ai un loc unde să ți ai aerisești mintea și mai ales gândiți vă că trăim într o vreme în care ei sunt lipiți de tehnologie. E o încântare să i vezi că fac și altceva decât să butoneze la telefoane sau tablete. Nu poți să te gândeșți la viitorul unui oraș sau al unei țări fără să pui accentul pe educație"

Acum primarul a cerut fonduri europene, opt sute de mii de euro, pentru dotarea școlilor și grădinițelor din oraș. Constantin Ana, primarul orașului Pucioasa: ”Sunt lucruri pe care le am deslușit cu greu împreună cu consultanții, sunt nevoi pe care nu am putut să le stingem odată cu depunerea acestui proiect. Cred că trebuie un pic mai multă flexibilitate."

Primarul din Pucioasa a cerut bani din linia de finanțare europeană gestionată de ministerul educației. E vorba de un miliard de euro pentru dotările unităților școlare cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale. Cererile au fost depuse de către primarii și consilii județene.

Autoritățile au cerut bani pentru 5700 de unități școlare din învățământul preuniversitar. Proiectele acoperă bugetul de un miliard de euro alocat de către Uniunea Europeană, dar deocamdată, totul este pe hârtie. Contractele de finanțare ar trebui să fie semnate în mai puțin de două luni.

Ceea ce înseamnă că autoritățile vor avea un an la dispoziție să caute dotările, să organizeze licitațiile și să le pună în funcțiune. 75.000 de săli de clasa și 10.000 de laboratoare de științe și cabinete școlare trebuie să fie gata până la 30 iunie 2024. Prioritate vor avea școlile cu mobilier deteriorat sau mai vechi de zece ani.

Mai este o linie de finanțare de 118 milioane de euro, pentru dotarea liceelor și școlilor profesionale, cu laboratoare inteligente. Din păcate, nici pe hârtie, suma nu a fost acoperită. Vom "pierde" astfel cel puțin 5 sute de laboratoare.

Cererile de finanțare au fost depuse de către directorii liceelor, care nu au nici experiență în scrierea proiectelor europene, nici bani pentru consultanți.

Ligia Deca, ministrul Educației: "Noi considerăm că nu este greu. Cred că este și o lipsă de curaj. Preferabil ca școlile să facă acest exercițiu mai ales acolo unde aplicațiile sunt destul de simple. De ce? Pentru că nu vor fi singurele fonduri accesabile. Până una alta, noi încercăm să simplificăm ghidurile cât putem de mult."

Consultanții au altă părere. Consideră că procedurile sunt greoaie, iar directorii trebuie ajutați. Mai ales când la licitații și achiziții.

Alexandru Piciorus a înființat, cu bani europeni, o platforma unde gratuit, utilizatorii primesc suport pentru întocmirea proiectelor, de la verificarea eligibilitatii până la scrierea cererilor de finanțare. S-a oferit să scrie gratuit proiectele pentru laboratoarele de informatică. În final, alături de colegii lui, a întocmit 7 sute din cele 1100 de cereri depuse.

Alexandru Picioruș, fondator al platformei: ”Beneficiarii proiectelor se ridică la 560.000 de elevi de liceu, care vor avea acces la niște laboratoare inteligente, la ochelari, chiar la table de tipul ăsta, interactive. Elevii de liceu de astăzi sunt tot angajații noștri de peste 3-4 ani. Adică încercăm să îi facem să îndrăgească zona asta de digital, să îndrăgească tehnologia și să rămân în țară".

Învățământul românesc are nevoie de ajutor specializat, de consultanți și proceduri simplificate, pentru că în curând se vor deschide și alte linii de finanțare.

Ligia Deca, ministrul Educației: "În următoarele două luni vom mai lansa alte patru apeluri, în valoare de 700 de milioane de euro. Practic, asta înseamnă că 2 miliarde de euro au intrat pe circuit într-un interval de timp extrem de scurt. "

În aprilie, primăriile și consiliile județene vor putea depune proiecte pentru școli verzi. Bugetul alocat, prin PNRR, este de 225 de milioane de euro.

Pentru renovări, cerința minimă este reducerea cu cel puțin 50 la sută a consumului de energie pentru încălzire.

Se pot construi și școli noi. Vor fi ridicate cu "materiale verzi", vor fi bine ventilate și se vor scaldă în lumina naturală. Aspecte ignorate până acum în aproape toate școlile din România, unde elevii stau în clase prost luminate, cu aer îmbâcsit și emisii de dioxid de carbon, care le dau dureri de cap, le diminuează capacitatea de învățare și care, în final, îi pot îmbolnăvi.

Tiberiu Cătălina, lector universitar: ”Într-un mediu care este poluat, în care concentrația de dioxid de caron ajunge la 4 mii, la 5.000, noi am măsurat chiar și 7.000 de părți pe milion, în condițiile în care normele spun să ne aflăm sub o mie de părți pe milion."

Tiberiu Cătălina este profesor la Universitatea Tehnică de Construcții din București. Din donații, a montat într-o școală din București, mai multe sisteme de ventilare. Investiția pentru o sala de curs ar fi în jur de 5 -6 mii de euro. Iar pentru un iluminat sănătos pentru elevi, costurile ar fi de o mie două mii de lei.

Tiberiu Cătălina, lector universitar: ”În această sală au fost eliminate caloriferele care încălzeau sala cu agent termic de la instalația de termoficare, dar aceste sisteme nu doar că asigura încălzirea, dar asigura și cantitatea de aer proaspăt necesară copiilor. Sistemele practic preiau aerul viciat în cazul de față pe la partea de jos și îl evacuează în exterior. De asemenea, din exterior, avem o altă grilă de introducere a aerului."

E un an crucial pentru educația din România. Prin PNRR sunt prevăzute investiții uriașe, de 3,6 miliarde de euro fonduri europene. Suntem la începutul unui drum pe care încă îl mai putem construi corect, fără găurile obișnuite, care înghit milioane de euro pe lucrări nefuncționale, inutile sau inexistente.