Guvernul pregătește noi taxe. Produsele care se vor scumpi din 2023

Liderii partidelor din Coaliția de guvernare s-au întâlnit la Palatul Victoria pentru a discuta mai multe propuneri. În primul rând, companiile mari ar putea fi obligate să plătească de la 1 ianuarie o taxă de solidaritate, iar micro-întreprinderile să aibă măcar un angajat. S-ar putea scumpi și dulciurile, dar și țigările.

1 miliard de euro s-ar strânge la bugetul de stat dacă, așa cum propun liderii PSD, firmele mari ar plăti o taxă de solidaritate de 1% din cifra de afaceri. Decizia este agreată politic, atât timp cât și liberalii o susțin, numai că aceștia propun o taxă de 0,5%.

Taxa de solidaritate

Varianta PSD: Taxă de solidaritate de 1% pentru companiile care au cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro

Varianta PNL: Taxă de solidaritate de 0,5% pentru toate companiile care au cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro

Tot liberalii susțin și taxarea dulciurilor sau a băuturilor carbogazoase, care au conținut mare de zahăr. Social-democrații nu erau de acord cu această idee, susținând că industria alimentară poate fi mai degrabă determinată să își modifice rețetele.

De luna viitoare s-ar putea scumpi țigările. Un pachet va costa, în medie, cu 50 de bani mai mult, iar accizele vor fi majorate și pentru țigările electronice. 20 de miliarde de lei au ajuns la buget anul trecut din accizele pe tutun.

Accize majorate pentru tutun

- 5,5% țigaretele - 12,3% lichidul care conține nicotină - 35,6% tutun încălzit

Guvernanții vor să renunțe și la scutirile pe care le au cele 620.000 de microîntreprinderi. Pentru că multe sunt inactive sau nu au declarat niciun angajat, politicienii vor să reducă din deducerile fiscale, dar și pragurile de la care vor plăti impozite.

Reducerea în etape a plafonului de la care se aplica impozitul pe profit pentru microîntreprinderi ar putea așadar să fie de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, de la 500.000 la 300.000, de la 300.000 la 100.000 sau 75.000.

Reducerea facilităților pentru IT, construcții și agricultură

Prin PNRR, România s-a angajat să reducă și facilitățile pentru IT, construcții și agricultură.

Deocamdata, unii liberalii spun că șeful lor nu are mandat de la partid să decidă aceste modificări.

Florin Cîțu, președintele Senatului: „Introducerea de noi taxe nu există în programul de guvernare, ar însemna o depășire a mandatului și a atribuțiilor pe care le are această coaliție de la PNL”.

Până să convină asupra acestor măsuri, politicienii și-au majorat printr-un artificiu procedural propriile lefuri. Asta după ce săptămâna trecută au crescut și salariile primarilor și ale președinților de consilii județene. De la funcția supremă în stat - președintele țării - până la parlamentari si miniștri, toți ar urma să primească în plus câteva sute de lei. La alesi, cresterea e de 1.000 de lei.

„Introducere intenționată, fără vot, pe nevăzute” a unei măriri salariale pentru deminarii aleși

Cristian Seidler, deputat USR: „Nu era o corectură pe tehnică legislativă, nu era o eroare acolo, era... o introducere intenționată, fără vot, pe nevăzute, a demnitarilor aleși și numiți pe această mărire salarială”.

Totuși, liderul PSD a anunțat că vor amâna aplicarea acestei majorări cu un an.

Marcel Ciolacu, președinte PSD: „Sunt legi pe care trebuie să le respectăm, pentru că se trece printr-o perioadă dificilă. Avem o inflație și niste scumpiri, e normal să vină niște măriri.” Reporter: „De unde luați acești bani?” Ciolacu: „Există bani.” Reporter: „Nu vă supărați, am văzut și în Germania s-au mărit - Avem economia Germaniei?” Ciolacu: „Suntem condamnați să murim cu toții pentru că nu avem economia Germaniei?”

Măsurile sociale adoptate până acum de PSD și PNL costă statul român 22 de miliarde de lei, însă pentru ultimele majorări salariale în rândul bugetarilor și demnitarilor, nici măcar Ministerul Finanțelor nu a prezentat impactul bugetar.

CITEȘTE ȘI: Închisoare până la șapte ani pentru cei care încearcă să vândă sau să cumpere copii, potrivit unui proiect adoptat de Senat

Ministerul Justiţiei propune o „lege a fugarilor” ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi „fugari”