România este țara cu cele mai multe fraude la fonduri europene din Uniunea Europeană

Un raport întocmit la Bruxelles arată că, în perioada 2014-2018, țara noastră a raportat cele mai multe fraude din banii destinați agriculturii și dezvoltării rurale.

Cel mai des, cei acuzați de fraudă depun documente false ori declară produse și terenuri fictive, reiese din raportul Oficiului pentru Luptă Antifraudă. Datele centralizate la Bruxelles arată că țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană într-un top deloc onorant: fraudele din bani europeni.

Astfel, între 2014 și 2018, România a raportat 477 de nereguli privind accesarea fondurilor comunitare, la o distanță considerabilă de Polonia și Ungaria, următoarele clasate. În Belgia, Luxemburg și Malta au fost raportate cele mai puține fraude cu bani comunitari.

Și în 2018 România a fost campioană la fraude. A raportat aproape de trei ori mai multe decât următoarea clasată, Italia.

Citește și

Raport OLAF: România, pe primul loc la fraude cu fonduri europene în intervalul 2014-2018

Cel mai des, cei acuzați de fraudarea fondurilor europene depun documente false ori declară produse și terenuri fictive, după cum reiese din raportul oficial.

Cu documente false ar fi obținut fonduri europene și fostul primar din Tecuci, acuză procurorii DNA. Acum fostul edil e trimis în judecată.

Anchetatorii îi acuză pe primarul, viceprimarul și secretarul consiliului local din mandatul trecut că ar fi obținut cu documente false fonduri nerambursabile de peste 150.000 de lei. La mijloc ar fi vorba despre o pășune de aproximativ 250 de hectare care aparține primăriei municipiului Tecuci.

Gerhardt Daniel Țuchel, fostul primar al Tecuciului: "Cum poți demonstra reaua credință a unui primar atunci când ceri bani pentru bugetul municipiului. Eu am solicitat sume pentru necesitățile municipiului Tecuci. Cum poți discuta de rea credință când aduci bani?”

Și primarul comunei brașovene Crizbav a fost trimis în judecată la începutul acestui an pentru că ar fi încasat ilegal, timp de cinci ani, subvențiile pentru o pășune. Primarul a obținut peste 800.000 de lei de la Uniunea Europeană, susțin anchetatorii.

Dorel Stînea, director APIA Brașov: ”DNA a cercetat și a găsit că nu are terenul corespunzător documentelor existente la dosar, adică să fi avut un teren și să nu-l fi pășunat dansul, să-l fi pășunat un terț cu animalele lui care s-a dus și s-a plâns că el avea dreptul la subvenție”.

APIA Brașov încearcă să recupereze prejudiciul și s-a constituit parte civilă în dosar. Contactat de Știrile PRO TV, primarul din Crisbav nu a dorit să comenteze situația, dar ne-a transmis că se consideră nevinovat.