Ratingul României a fost menţinut de S&P. De ce nu am ajuns la "junk"

Standard & Poor's (S&P) a confirmat vineri ratingul României la "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Deşi agenţia se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19) să ducă la majorarea datoriei guvernamentale nete a României la 43% din PIB în 2020, estimează că vor avea loc măsuri semnificative de consolidare după alegerile generale din 2020.

Perspectiva ratingului României rămâne negativă deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

"Anunţul Standard & Poor's reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei COVID-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual. Aşa cum am subliniat şi în trecut, agenţia consideră că situaţia gravă a finanţelor publice a fost cauzată de creşterile nesustenabile ale cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, de iresponsabilitateta politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani", a declarat Florin Cîţu.

"Faptul că am avut creştere economică în primul trimestru a resetat toate modele macroeconomice. Erau acele scenarii apocaliptice la începutul anului, dar nu mai pot să existe acum pentru că orice scenariu are la bază un model econometric şi acel model econometric trebuie reanalizat cu această informaţie. Deci situaţia e îmbunătăţită natural prin faptul că am avut o etapă. De aceea, am ţinut foarte mult şi în discuţiile cu colegii mei şi în măsurile pe care le-am luat să fie măsuri care să ajute economia reală. Şi am lăsat foarte mulţi bani în economie în martie şi aprilie şi mai. Măsurile pe care le-am luat de exemplu pe fiscalitate, nu vorbesc despre altceva, înseamnă un ajutor implicit companiilor cu amânarea taxelor sau scutiri de taxe, bonificaţii, de 15 miliarde de lei doar pentru martie şi aprilie. Deci vă daţi seama că această infuzie de capital, bani care au rămas în companii şi acestea ştiu foarte bine ce să facă cu ei, e clar că au ajutat economia şi s-a văzut. De aceea spun că eu sunt un optimist moderat. Cred că agenţiile de rating vor lua în calcul exact ce am făcut în aceste luni şi nu pot să ignore, nu au cum să ignore succesul emisiunii de obligaţiuni şi nu au cum să ignore că am păstrat creştere economică în primul trimestru. Sper la o păstrare a ratingului. Aş fi surprins să nu fie apreciată performanţa din primul trimestru", a afirmat Florin Cîţu.

Cât priveşte o eventuală reducere a ratingului de ţară, ministru Finanţelor a declarat că o asemenea decizie ar avea consecinţe pe termen lung.

"Nici nu vreau să mă gândesc. O reducere a ratingului mai ales că astăzi suntem în continuare la un rating recomandat pentru investiţii. O reducere a ratingului ar crea probleme nu pe termen scurt, pentru că pe termen scurt putem să administrăm situaţia şi avem resursele, dar pe termen lung pentru România. Şi aşa România a fost ocolită de investitori în ultimii ani din cauza guvernelor socialiste care au alungat tot şi au avut şi declaraţii dar şi măsuri clare de a alunga investitorii din România. Nu avem nevoie de aşa ceva. Acest guvern a arătat clar că a creat un mediu economic prietenos pentru investitorii atât locali cât şi internaţionali şi nu am vrea să schimbăm această imagine. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna acest lucru, dar vom vedea", a mai spus Florin Cîţu.

 

Care sunt şansele ca ratingul României să scadă

 

În luna decembrie a anului trecut, agenţia internaţională de rating Standard & Poor's (S&P) a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza creşterii deficitului, şi a confirmat calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

"Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020", a precizat agenţia la sfârşitul anului trecut.

În luna mai a acestui an, Standard & Poor's a avertizat că Guvernele din întreaga lume se vor confrunta probabil cu mai multe revizuiri în scădere ale ratingurilor, deoarece costul economic al pandemiei de coronavirus (COVID-19) continuă să facă ravagii, potrivit Reuters.

De la începutul lunii martie, S&P a revizuit ratingurile a 90 de ţări, peste două treimi din cele pe care le evaluează, şi fie a retrogradat, fie a înrăutăţit perspectiva în aproape jumătate din cazuri.

România beneficiază de un rating favorabil investiţiilor din partea S&P din luna mai a anului 2014 când agenţia a îmbunătăţit calificativul atribuit ţării, la 'BBB minus' de la 'BB plus', pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului.

'BBB minus' este primul rating din categoria investment grade, recomandat pentru investiţii.

 

Bloomberg: ratingul României ar putea ajunge la "junk"

 

România este blocată într-o situaţie dificilă cu privire la cheltuieli în condiţiile în care populiştii forţează măsuri care riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii), scrie vineri Bloomberg, citat de Agerpres. 

În timp ce UE permite o abatere bugetară, nu este de aşteptat ca agenţiile de evaluare financiară să fie atât de înţelegătoare. Trei agenţii majore de evaluare financiară acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria "junk", cu perspective negative. Vineri urmează să aibă loc o revizuirea din partea S&P Global Ratings.

Pentru premierul Ludovic Orban, care se confruntă cu alegeri în toamnă, este dificil să găsească un echilibru.

"Guvernul este în impas. Cum pot fi evitate un deficit bugetar scăpat de sub control, ca rezultat al majorării pensiilor, şi riscurile asociate unei retrogradări a ratingului, fără îndepărtarea potenţialilor votanţi?", întreabă Alexandra Bechtel, economist la Commerzbank în Frankfurt.

Problema distrage atenţia de la planurile pentru atenuarea impactului economic al măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei. Ele includ accesarea a aproape 30 de miliarde de euro - ajutorul alocat de UE.

Agenţiile de evaluare financiară şi-au exprimat îngrijorările faţă de promisiunea fostului Guvern al PSD, care deja făcuse cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de a majora pensiile cu 40% în septembrie. Eşecul implementării acestei măsuri ar putea afecta speranţele lui Orban de a câştiga o majoritate parlamentară. În perspectivă, ar putea însemna sfârşitul perioadei în care România beneficiază de un rating din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii), comentează Bloomberg.

În faţa acestei ameninţări iminente, Ministerul de Finanţe a accelerat planurile de împrumuturi. Deja investitorii estimează o retrogradare: costurile de finanţare ale României sunt mai ridicate decât cele ale ţărilor cu acelaşi rating suveran sau cu un calificativ mai redus.