Reducerea deficitului, lăsată „moștenire” viitorului guvern. România va îndeplini condițiile Comisiei abia peste șapte ani

Guvernul admite însă că va continua să cheltuiască mai mult decât își permite din venituri, pentru că abia peste 7 ani, vom reveni la un nivel al deficitului, acceptat de Comisia Europeană.

Planul trebuia depus acum o lună, dar a fost amânat pentru cel târziu 31 ianuarie, astfel încât măsurile să fie asumate de următorul Guvern.

Oficialii europeni cer insistent scăderea pragului la care o firmă se poate încadra că microîntreprindere, pentru a plăti impozite mai mici. Autoritățile române au evitat să ia aceasta măsură până acum.

Însă în cadrul celor mai recente discuții cu specialiștii Comisiei, s-a ajuns la ideea că acest prag, care acum e fixat la 500.000 de euro ca cifră de afaceri maximă, să fie gradual redus.

Citește și

Boloş, după ce Consiliul Fiscal a proiectat un deficit bugetar de 8% din PIB: ”Nu se va umbla la impozitare”

Planurile fiscale ale statelor cu deficit bugetar excesiv ar fi trebuit prezentate până pe 20 septembrie. Conform Comisiei, amânarea poate fi acceptată în anumite condiții pe care Guvernul României se pare că le-a îndeplinit.

Surse europene afirmă că, în cazul țării noastre, aceste condiții sunt legate de alegerile de la sfârșitul anului. Executivul European ar fi fost flexibil în privința termenului de depunere, deoarece așteaptă un plan asumat politic de viitorul Guvern, nu neapărat de actualul, aflat aproape de finalul mandatului.

Pe de altă parte, documentul cu planul fiscal, pregătit de Guvern, nu menționează creșteri de taxe, așa cum de altfel au anunțat liderii Coaliției. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat, în emisiunea „Euromania”, că s-a discutat în schimb despre eliminarea unor facilități fiscale.

Victor Negrescu, europarlamentar PSD: „E un plan echilibrat, care nu duce la creșterea TVA-ului”.

Creșterea estimată de venituri pentru perioada 2024-2026 va veni, se arată în planul fiscal, din atragerea fondurilor europene, punerea în aplicare a reformei fiscale și din îmbunătățirea colectării de taxe. Aceste măsuri ar crește ponderea veniturilor cu aproape două procente, până la 31% din Produsul Intern Brut.

Este prea puțin, consideră economiștii, care se uită cu îngrijorare la creșterea datoriei publice.

Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari: „Ritmul la care se împrumută statul e destul de accelerat, chiar foarte accelerat, vedem lună după lună recorduri în sumele atrase de către guvern pentru a finațata atât datoria publică existentă, cât și deficitul bugetar ridicat”.

Anul acesta, deficitul bugetar ar urma să fie de aproape 8% din PIB, iar în următorii șapte ani să scadă spre 2,5%. Acesta este planul pe care Guvernul îl prezintă Comisiei Europene, pentru a evita ca România să fie sancționată din cauza deficitului excesiv.