Rectificare bugetară: Deficitul urcă la 9,1% din PIB, cu 5 mld. de lei mai mult față de ultima estimare

UPDATE 22:30  Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a prezentat miercuri seară, în şedinţa de Guvern, a treia rectificare bugetară din acest an, prin care se asigură finanţarea necesară în sănătate, asistenţă socială şi educaţie.

"În şedinţa de Guvern din această seară am prezentat în primă lectură a treia rectificare de anul acesta. Prin această rectificare se asigură finanţarea necesară în domeniul sănătăţii, asistenţei sociale şi educaţiei şi în acelaşi timp asigurăm continuarea investiţiilor. În acest an sunt estimate la 55 miliarde lei, o creştere faţă de bugetul iniţial cu 4,5 miliarde. Am avut execuţia la 10 luni şi este cea mai bună din ultimii 10 ani: 35,4 miliarde lei, mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, în tot anul 2017 şi în tot anul 2018. De aceea continuăm investiţiile şi această rectificare asigură resursele necesare", a spus ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern.

Acesta a reiterat principalii parametri ai acestei rectificări, respectiv o creştere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB, la 9,1% din PIB, adică 96 miliarde lei.

"Comisia Naţională de Prognoză şi-a revizuit estimările şi estimează o contracţie de 4,2%. Creşterea deficitului este de 5 miliarde", a afirmat Cîţu.

El a explicat că această creştere este dată de două elemente: o scădere a veniturilor de 4,2 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor la 41,3% din PIB.

Potrivit ministrului, în cazul diminuării veniturilor, 2,2 miliarde lei reprezintă "influenţa negativă" a veniturilor din economie, ca urmare a faptului că pe parcusul anului au fost luate măsuri fiscale prin care 16 miliarde lei au rămas la companii. Aceste măsuri fiscale expirau pe 25 octombrie şi s-a luat decizia de a fi prelungite până pe 25 decembrie. Totodată, s-a decis şi reeşalonarea datoriilor acumulate la buget de companii de la începutul stării de urgenţă până pe 25 octombrie.

"Aceste două măsuri duc la venituri mai mici faţă de ce estimam la rectificarea a doua. În acelaşi timp, execuţia bugetară arată că în acest an, şi datorită acestor măsuri şi datorită faptului că am investit mai mult şi am luat şi alte măsuri ce au ajutat economia, veniturile bugetului general consolidat după 10 luni sunt mai mari decât veniturile de anul trecut, într-o perioadă de creştere economică. Vreau să accentuez acest lucru: în plină perioadă de criză economică, cea mai mare criză din ultima sută de ani, am reuşit încasări la bugetul de stat mai mari decât anul trecut, când economia creştea. (...) Estimăm pentru finalul anului venituri mai mari pentru tot anul decât cele din 2019, chiar şi cu această criză", a subliniat Cîţu.

El a adăugat că al doilea element ce duce la creşterea deficitului este faptul că cheltuielile bugetului general consolidat ajung la 41,3% din PIB, respectiv 433,8 miliarde lei.

"Bazat pe execuţia pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară, pentru anul 2020, cu un deficit bugetar de 9,1% din Produsul Intern Brut, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an. La începutul anului era în buget o estimare a creşterii de 4,2%, acum ne aflăm la o contracţie de 4,2%. Este o diferenţă de 8 procente care se vede bineînţeles şi în deficit, care se majorează cu 5 miliarde de lei", a anunţat Cîţu miercuri, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Finanţelor, majorarea deficitului este generată, în principal, de neîncasarea unei sume de 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului ca urmare a deciziei de eşalonare a datoriilor pe care companiile le-au acumulat din martie până în octombrie 2020.

"Neîncasarea vine din decizia ca aceia care au acumulat datorii în perioada de la începutul stării de urgenţă până în 25 octombrie să poată reeşalona pe următoarele 12 luni. Estimăm că în urma acestor decizii nu vom încasa aceşti bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în economie", a explicat şeful de la Finanţe.

Referitor la cea de-a treia rectificare din acest an, ministrul Cîţu a precizat că vor creşte cheltuielile bugetului general consolidat şi a enumerat printre priorităţi sănătatea, asistenţa socială, educaţia şi investiţiile.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale şi de Sănătate se va suplimenta cu suma de 1,1 miliarde de lei, iar la Ministerul Dezvoltării sumele alocate în plus sunt de un miliard de lei, pentru facturi în Programul Naţional de Dezvoltare Locală. De asemenea, va fi alocată o sumă de 1,1 miliarde de lei pentru subvenţii în agricultură din fonduri externe nerambursabile şi o alta de 160 milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă. Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului va fi suplimentat cu 1,2 miliarde de lei.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se suplimentează cu circa 1,8 miliarde de lei pentru acoperirea sumelor necesare recalculării pensiilor şi a măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia Covid 19 (şomaj tehnic, măsura prin care se plăteşte 41,5% din salariul brut al angajatului şi munca flexibilă).

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate, la finalul acestui an, la aproximativ 337 miliarde de lei, respectiv 32,2% din PIB, din care 298 miliarde de lei sau 28,4% din PIB din economie şi 32 miliarde de lei din fonduri nerambursabile.

"Atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cele din economie sunt mai mari decât veniturile bugetului de anul trecut. În perioada de criză, în care economia are o contracţie de 4,2%, am reuşit încasări şi estimăm pentru finalul anului venituri bugetare mai mari decât anul trecut într-o perioadă în care economia creştea. Am fost foarte atenţi pentru a ne plăti facturile la timp în tot acest an", a subliniat Florin Cîţu.

Ministrul a menţionat că investiţiile sunt estimate la 55 de miliarde de lei în acest an.

"Rectificarea bugetară o facem pentru a ne asigura că sănătatea, asistenţa socială, educaţia au banii necesari pentru finalul acestui an şi are rolul de a asigura finanţarea pentru continuarea investiţiilor care în acest an sunt estimate la 55 de miliarde de lei, cea mai mare sumă investită la buget în ultimii 10 ani. După 10 luni de zile, investiţiile sunt la 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau chiar în 2018. Pentru această rectificare avem luată în calcul o scădere a economiei de 4,2 puncte procentuale. Cam toate instituţiile internaţionale şi-au îmbunătăţit estimările pentru creşterea economică în 2020, care veneau de la minus 6%, minus 9%, către această cifră de minus 4,2%, minus 4,3% din PIB. Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creştere economică de 4,2%. În martie am avut prima rectificare generată de pandemie, cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ţinând cont de execuţia bugetară am făcut o altă rectificare unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB", a mai spus acesta.

Florin Cîțu spune că anul viitor deficitul bugetar va scădea la 7% din PIB.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu 1,8 miliarde de lei  

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu suma de 1,827 miliarde de lei, conform notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Potrivit sursei citate, în proiectul de act normativ se are în vedere majorarea veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma de 337,569 milioane de lei, datorată, în principal, veniturilor suplimentare estimate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală referitoare la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020. Conform estimărilor Agenţiei, veniturile suplimentare estimate vor fi virate de agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă.

Totodată, se are în vedere menţinerea sumei repartizate prin mecanismul de tip swap, aprobată iniţial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020, raportate potrivit legii.

De asemenea, se urmăreşte majorarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 1,490 miliarde de lei; majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 1,827 miliarde de lei datorată execuţiei bugetare pe primele 9 luni ale anului şi a majorării punctului de pensie începând cu luna septembrie 2020, astfel: titlul "Bunuri şi servicii" cu suma de 2 milioane de lei, sumă necesară pentru asigurarea plăţii comisionului poştal pentru transmiterea drepturilor de pensie la domiciliul beneficiarilor, titlul "Asistenţă socială" cu suma de 1,825 miliarde de lei pentru asigurarea fondurilor necesare plăţii integrale în luna decembrie a drepturilor de pensii - creşterea cheltuielilor cu pensiile din sistemul public de pensii s-a datorat şi creşterii numărului de pensionari de la 4,672 milioane persoane în luna ianuarie a.c. la 4,675 milioane de persoane în luna septembrie a.c.; titlul "Alte cheltuieli" cu suma de 123.000 lei, titlu de cheltuieli de unde se asigură sumele necesare plăţii contribuţiilor aferente persoanelor cu handicap neîncadrate.

Totodată, se menţionează diminuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu suma de 8,413 milioane lei din care: cu 8,274 milioane de lei la titlul "Asistenţă socială" şi cu 139.000 lei la titlul "Alte cheltuieli". Excedentul sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se majorează cu 8,413 milioane de lei.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj prin proiectul de act normativ se propune majorarea veniturilor Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale cu suma de 200 de milioane de lei.

"Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere programarea bugetară pe partea de venituri a sumelor necesare restituirii, din bugetul de stat, a plăţilor efectuate de Fondul de garantare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Precizăm că, până la finele anului 2020 sumele plătite vor fi restituite Fondului din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, potrivit unei proceduri stabilite prin hotărâre a Guvernului", se spune în document.

Proiectul propune diminuarea veniturilor sistemului asigurărilor pentru şomaj cu 100 de milioane de lei, ca urmare a diminuării sumelor primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate din cadrul financiar 2014 - 2020; diminuarea cheltuielilor sistemului asigurărilor pentru şomaj, per sold, cu 100 de milioane de lei, urmare a execuţiei bugetare pe primele 9 luni ale anului, după cum urmează: majorarea cu suma de 1 milion de lei la titlul "Dobânzi" pentru plata dobânzilor datorate statului pe lunile noiembrie şi decembrie a.c., majorarea cu suma de 500.000 lei la titlul "Subvenţii" pentru asigurarea plăţii până la finele anului a ucenicilor încadraţi în muncă; diminuarea cu suma de 1,5 milioane de lei la titlul "Bunuri şi servicii"; diminuarea cu suma de 100 de milioane de lei la titlul "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020".

Excedentul Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se majorează cu 200 de milioane de lei.

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează cu 5,21 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 683,6 milioane lei  

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 5,213 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 683,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu 4,529 miliarde de lei, conform notei de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru rectificarea bugetară.

Potrivit sursei citate, veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează, pe sold, cu suma de 4,489 miliarde de lei. Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit - minus 781,4 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice - minus 238,3 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice - plus 53,5 milioane lei; impozite şi taxe pe proprietate - minus 152,1 milioane lei; taxa pe valoarea adăugată - plus 380,7 milioane lei; accize - minus 599 milioane lei; alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii - minus 79,1 milioane lei.

Taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au o contribuţie pozitivă de 68,6 milioane lei. De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM.

Capitolul ''Alte impozite şi taxe fiscale'' are o contribuţie pozitivă de 5,2 milioane de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au o influenţă pozitivă de 15,3 milioane de lei.

Venituri nefiscale sunt diminuate cu 115,3 milioane lei, potrivit proiectului.

"Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014 - 2020: -2,513 miliarde de lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene", se spune în document.  

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!