Orban: „Bugetul pârâie din încheieturi”. Cum vor creşte pensiile şi salariile în 2020

Ludovic Orban a făcut o serie de anunţuri privind bugetul pe 2020, care ar putea avea o primă formă chiar vineri seară. Declaraţiile au fost făcute într-o primă parte a şedinţei de Guvern şi ulterior, la Adunarea Generală a membrilor Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

 

Ce se va întâmpla cu pensiile şi salariile în 2020

 

„Stă sa pârâie", a declarat premierul despre bugetul pentru anul viitor. Şeful Executivului a mai spus ca a preluat ţara într-o situatie critică, în care golul bugetar a fost mascat de fosta guvernare, dar a dat asigurari ca salariile bugetarilor vor creşte de la 1 ianuarie, la fel si pensiile - din septembrie. Guvernul său vrea însă să şi reducă din cheltuieli.

„Am văzut spor de condiţii deosebite care înseamnă 15% din salariul brut. Cum sa dai procent din salariul brut?”, a declarat Orban vineri dimineaţă „Avem de plătit creşterea cu 25% a salariilor de la 1 ianuarie. creşterea pensiilor, de la 1 septembrie cu 40%,. Un impact bugetar de 24 de miliarde care sunt cheltuieli suplimentare, care apar în bugetul pe 2020 faţă de bugetul pe anul 2019. Nu mai poate suporta, bugetul pârâie din încheieturi."

Premierul a precizat că voucherele de vacanţă vor fi menţinute în bugetul pe anul viitor, dar la nivelul de anul acesta.

De asemenea, prima majorare a salariilor cadrelor didactice, potrivit legii salarizării, va avea loc de la 1 ianuarie. „După aia este prevăzută în OUG 114 o creştere anticipată la nivelul salariului din 2022 a salariilor pentru cadrele didactice care trebuie făcută de la 1 septembrie", a spus Orban, întrebat dacă salariile cadrelor didactice vor creşte de anul viitor.

El a adăugat, referitor la pensia minimă, că Guvernul va lua o decizie după ce va fi elaborat bugetul pe anul viitor şi va vedea în ce măsură, prin corecţiile aduse, va reuşi să menţină deficitul în limita a 3,6%.

 

Guvernul nu va ajuta cu bani Primăria Capitalei

Orban a anunţat că nu vrea să fie alocate fonduri pentru primăriile care au primit bani sub guvernarea PSD. „Dacă vine vreo primărie cu cerere de bani după ce a primit bani din fondul de rezervă, evident nu voi accepta alocarea niciunei sume de bani. Să vă uitaţi pe, să le spun ”deştepţii” care au contracte pe fantomaticul Fond de Dezvoltare şi Investiţii. Şi acolo trebuie operată o extragere din anexă a celor care au fost primii la şmecheria pusă la cale cu Fondul de Dezvoltare şi Investiţii”.

Referitor la cererea Primăriei Capitalei pentru alocarea sumei de 677 de milioane de lei, Orban a declarat: “Primăria Bucureşti a beneficiat de alocare din Fondul de Rezervă al Guvernului de 100 de milioane şi mi se pare o neobrăzare să mai formuleze o cerere de 667? Adică vrea să plătim noi factura pentru companii de nababi înfiinţate de Firea. Nu acceptăm aşa ceva”.

 

Ce se întâmplă cu OUG 114

 

Proiectul de lege de abrogare şi modificare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 114 va fi în prima citire în şedinţa de Guvern de la ora 17,00, a anunţat Ludovic Orban. Premierul a programat o întâlnire cu reprezentanţii partidelor care sprijină Guvernul în Parlament pentru a discuta proiectul de lege care abrogă articole "nocive" din OUG 114 şi le modifică pe altele.

"În ceea ce priveşte articolele din OUG care se referă la liberalizarea pieţei la energia electrică şi la gazul natural, opţiunea noastră este pentru o perioadă de tranziţie, adică nu trecem la liberalizare de la 1 ianuarie, o perioadă de tranziţie de 6 - 9 luni, astfel încât să existe o pregătire şi a companiilor, de la cele de producţie, până la cele de distribuţie şi furnizare, o pregătire şi a consumatorului. De asemenea, în perioada asta avem ca obiectiv, cum de altfel e scris şi în Programul de guvernare, să adoptăm actul normativ care defineşte consumatorul vulnerabil şi pachetul de sprijin pentru consumatorul vulnerabil, în condiţiile liberalizării preţului la energie electrică şi gaz natural", a afirmat Orban, întrebat dacă vor fi liberalizate preţurile la energie electrică şi gaze de la 1 ianuarie.

El a adăugat că piaţa a fost liberalizată până la apariţia OUG 114, care a fixat din nou un preţ administrativ maximal la care producătorul poate să vândă gazul natural şi energia electrică către consumatorul casnic.