Mai puțini bani pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa
Your browser doesn't support HTML5 video.
Însă pentru anul acesta sumele au scăzut. Fermierii spun că puţini se încumetă să investească în aceste rase şi că au nevoie de mai multă susţinere din partea statului. Carnea de porc din rasa Bazna a fost analizată în laborator de specialişti, iar rezultatele au fost uimitoare.
Dacă în urmă cu 30 de ani, porcii din rasa Bazna erau mândria Transilvaniei, acum abia dacă mai sunt câţiva crescători care luptă să salveze rasa.
Ei primesc prin programul de sprijin al ministerului 1.200 de lei pentru fiecare scroafă, cu condiţia că proprietarul să vândă minimum patru purcei într-un an.
Ioan Cleja este medic veterinar şi acum 10 ani a pornit prin satele din Transilvania ca să găsească ultimele exemplare de porci Bazna pentru a salva rasa.
Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna: „În trecut erau în jur de aproape un milion şi jumatate - doua milioane de exemplare. În prezent sunt vreo 10.000 de exemplare, dar în secţiunea principală cu pedigree doar vreo 280. În momentul de față ne-au aprobat 700.000 de mii, dar în buget a fost prins iniţial două milioane, dar din diverse cauze nu sunt bani”.
Puţinii fermieri care cresc porci din această rasă spun că diferenţa o face calitatea cărnii.
Fermier: „Slănina din porcul Bazna e ca şi untul, moale, se topeşte în gură, e ceva nemaipomenit. Slănina este foarte groasă”.
Fermier: „Carnea de porc Bazna e o carne cu inserţie de grăsime între fibre, ceea ce o face suculentă, fragedă şi moale. E uşor de gătit. E de ajuns să o ţinem pe o parte trei-patru minute şi pe cealaltă înccă trei-patru minute și e gătită. Are un gust special”.
Şi un fermier din judeţul Cluj are 20 de porci din rasa Bazna, dar şi câţiva din rasa Mangaliţa.
Fermier: „Aici avem Mangaliţa, aici Bazna. Aceasta este culoarea lor, negru cu brâu alb, e specfică acestei rae tradiţional românească”.
Primii porci i-a cumpărat din curiozitate, însă şi-a dat seama că sunt uşor de crescut, iar carnea este mult mai sănătoasă.
Mihai Cornea, fermier: „Carnea nu are colesterol. Din acest motiv, bătrânii noştri trăiau mai mult, că foloseau grăsimea de acest porc crescut în natură”.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie, în Registrul Genealogic sunt înscrise puţin peste 1.000 de exemplare de Bazna și Mangalița, deținute de 55 de proprietari. Un efectiv îngrijorător de mic pentru rasele româneşti, spun specialiştii.
Sursa: Pro TV
Dată publicare: 26-05-2021 18:59