În plin an electoral, oficialii PSD-PNL au în plan o nouă majorare a salariilor. Cu cât ar crește, din iulie, salariul minim
Your browser doesn't support HTML5 video.
Pentru început, salariul minim pe economie ar urma să crească din iulie cu puțin peste 100 de lei, după ce brutul va ajunge la 3.700 de lei și vor fi eliminate facilitățile fiscale din prezent.
Economiștii atrag atenția că o majorare a salariului minim trebuie să țină cont de productivitate angajaților și de rata inflației, altfel va fi o povară în plus pentru companii. În paralel, Ministerul Muncii lucrează și la legea salarizării personalului, plătit din fonduri publice.
La Ministerul Muncii este in lucru un proiect care ar urma să transpună directiva europeană privind salariul minim european.
Potrivit formulei de calcul agreată la nivel european, salariul minim pe economie ar trebui să fie cel puțin 50 la sută din salariul mediu brut pe țară sau 60 la sută din cel median. Calculele ar trebui să țină cont și de inflație, dar și productivitatea muncii.
În prezent, în România, câștigul salarial mediu luat în calcul la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei. În ședința de Guvern, premierul i-a cerut ministrului Muncii să prezinte proiectul imediat după sărbătorile de Paște.
Din discuțiile care au avut loc până în acest moment la Guvern, salariul minim din România ar urma să crească de la 1 iulie la 3.700 de lei brut, de la 3.300, cât este în prezent. Practic, foarte aproape de pragurile impuse la nivel european. Odată cu această majorare – se va impozita și suma de 200 de lei – o facilitate fiscală acordă în ultimul an și jumătate. Asta înseamnă că un angajat va primi în mână puțin peste 2200 de lei, cu o sută de lei mai mult față de cât are acum.
Calcule se fac și pentru cei care lucrează în construcții, industria alimentară și agricultură, unde sunt reglementări separate, dar pentru aceste sectoare nu au fost avansate pana acum cifre noi.
Economiștii spun că o majorarea a salariului minim trebuie să țină cont de rata inflației și de productivitatea angajaților.
Bogdan Glăvan, economist: ”Salariul minim este pentru firme un cost, firmele se vor gândi dacă nu este cazul să reducă alte beneficii pe care le ofereau angajațiilor – dacă nu este cazul să treacă în economie subterană dacă nu este cazul să reducă activitatea. Tocmai de asta e esential ca salariul minim să nu greveze asupra activității firmei, să nu devină o povară suplimentară, ci eventual pentru a împăca si capra si varza, să mărească, dar în pas cu inflația și în pas cu creșterea productivității.”
Creșterea salariului minim va încuraja consumul, asta în condițiile în care România este, pentru a treia lună la rând, țara cu cea mai mare inflație la nivel european. În paralel, avem al treilea cel mai mare deficit bugetar din Uniune, așadar cheltuilele sunt mult mai mari decât veniturile.
Florin Jianu, președinte Consiliul Întreprinderilor Mici și Mijlocii: ”Acest mecanism al salariului minim pe economie nu a rezolvat o problemă sistemică în sensul în care odată cu trecerea timpului și mărirea salariului minim pe economie am trecut acum de 200.000 de oameni care erau în sfera salariului minim la 1,8 milioane de angajați.”
În lucru la Ministerul Muncii se află și proiectul legii salarizării, obiectiv asumat prin PNRR. Oficialii au în plan reintroducerea unei grile separate pentru administrația publică, acordarea de bonusuri de performanță și plafonarea sporurilor la 20 la sută din suma totală a salariilor.