Fenomen unic în istorie: barilul de petrol a ajuns să coste -40 $. Cum va fi afectată România
Your browser doesn't support HTML5 video.
Vânzătorii s-au găsit în situaţia în care au preferat să dea bani, numai să scape de ţiţei, pentru că nu mai au unde să îl stocheze şi nici nu pot opri producţia.
Nu vom ajunge să primim bani de la benzinării, ca să facem un plin, glumesc unii. Totuşi, preţurile au scăzut şi la noi, de când au fost impuse restricţiile de circulaţie, în contextul pandemiei.
Străzile pustii din oraşe înseamnă şi benzinării goale. Transportul rutier s-a redus masiv, la fel şi cel aerian. Cererea de combustibili s-a prăbuşit, astfel că preţurile la pompă sunt în scădere.
Dacă vorbim despre benzină, preţul a început să scadă din luna februarie, 5 lei şi 16 bani era atunci un litru, faţă de 5 lei şi 30 de bani în ianuarie. Luna martie a adus însă scăderi mai serioase, astfel ca la începutul lunii preţul unui litru de benzină era deja sub 5 lei, iar la finalul lunii a ajuns la 4 lei şi 56 de bani. De atunci şi până acum preţul a scăzut şi mai mult, până la 4 lei şi 52 de bani, dar sunt benzinării care vând acum un litru de benzină standard şi mai ieftin de atât.
În Bucureşti, cel mai mic preţ este 4 lei şi 48 de bani pentru un litru de benzină. Şi dacă restricţiile de circulaţie impuse vor continua, vom vedea scăderi şi mai mari, spun economiştii.
Răzvan Nicolescu, coordonatorul practicii de energie Deloitte: Din păcate, suntem într-un moment în care degeaba avem aceste preţuri, că nu putem să beneficiem de ele. Era un motiv de bucurie când cotaţiile scădeau, numai că de data aceasta cotaţiile au scăzut foarte foarte mult, într-un mod care face activitatea industriei de petrol şi gaze nerentabilă. Dacă sectorul nu va mai produce deloc pentru că va fi în faliment, atunci riscăm că preţurile să se ducă invers, foarte mult în sus.
Fenomen unic în istorie
Semnale negative vin şi de peste Ocean. Pentru prima dată în istorie, petrolul a fost tranzacţionat la valori negative, în Statele Unite ale Americii. Preţul unui baril a ajuns la minus 40 de dolari, faţă de finalul săptămânii trecute, când era 18 dolari. Petroliştii au preferat să scape de marfă, pentru că nu aveau unde să o stocheze.
Cătălin Ghinăraru, analist financiar: Nu mai au ce face cu el, pur şi simplu. E prima dată când nu mai au ce face cu petrolul. E o situaţie legată de contracţia economică globală pe fondul acestei pandemii. Cererea globală s-a redus foarte mult.
Economiştii se aşteaptă să revină la valori normale pentru această perioadă de criză, după ce preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat că va profita de moment şi va cumpăra 75 de milioane de barili de petrol, pentru rezerva strategică, adică mai mult decât consuma România într-un an. Dacă vorbim de petrolul european, preţurile sunt încă pozitive, dar tot în scădere.
Cătălin Ghinăraru, analist financiar: Există un blocaj economic global generalizat. Dacă nu se mai vinde ţiţei, e o problemă. E unul dintre indicatorii cheie ai economiei globale, cheie. Asta spune totul. Din momentul în care lucrurile aici au luat o întorsătură urâtă, deja arată faptul că în economia globală sunt nişte fenomene foarte grave. E mai grav, să ştiţi, decât în timpul unui război care s-ar produce pe teritoriul propriu.
În viitor, economiştii aşteaptă şi o scădere a preţului gazelor, strâns legat de cel al petrolului. În decretul de prelungire a stării de urgenţă, semnat de şeful statului, se precizează că dacă preţurile la energie electrică şi gaze naturale vor scădea pe pieţele regionale, Guvernul va lua măsuri pentru că aceste scăderi să se reflecte şi pentru consumatori.