Economia Chinei, puternic lovită de crizele din energie, transport maritim și imobiliare

Se întâmplă din cauza crizei imobiliare şi a penuriei de electricitate, care afectează producția. Criza energetică din China riscă să perturbe pe termen lung lanţurile de aprovizionare, care se confruntă, deja, cu un blocaj istoric.

„Incertitudinile legate de conjunctura mondială se acumulează, în timp ce relansarea internă rămâne instabilă și inegală". O recunoaste chiar Biroul național pentru statistică din China, odata cu publicarea cifrelor pentru perioada iulie-septembrie.

Fu Linghui, purtător de cuvânt al National Bureau of Statistics: „În al treilea trimestru, creșterea economică a fost de 4,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și de 0,2% față de trimestrul anterior”.

În trimestrul al doilea, PIB-ul înregistrase o creștere de 7,9%, după avansul de 18,3% din perioada ianuarie – martie. Potrivit analiștilor, încetinirea și mai accentuată din trimestrul al treilea este legată de „întreruperile de curent, de perturbările lantului de aprovizionare și de criza din sectorul imobiliar”.

Citește și

Cele trei mari cauze care au băgat în criză lanțul global de aprovizionare. Creșterea prețurilor, principalul efect

Raționalizarea alimentării cu electricitate a coborât productivitatea uzinelor chineze la cel mai scăzut nivel de la începutul lui 2020, când erau în vigoare restricţiile dure anti-pandemie. În Guangdong, cel mai mare centru de producţie din China, aproape 150.000 de companii au fost afectate, în septembrie, de lipsa energiei.

Proprietarilor de fabrici din China şi clienţilor lor din întreaga lume li s-a spus ca întreruperea alimentării cu energie electrică o să devină o parte curentă a vieţii, în condiţiile în care preşedintele Xi Jinping vrea să reducă dependenţa de cărbune a celei de-a doua economii a lumii.

Această criza complexă intervine într-un moment în care occidentalii acuză China că a împins ţările în curs de dezvoltare spre o capcană a datoriilor, care ar putea duce în final la sechestru din partea Beijingului. Peste 40 de ţări au ajuns să datoreze Beijingului mai mult de 10% din PIB-ul lor, după ce iniţiativa Noului Drum al Mătăsii a generat datorii ascunse însumând 385 de miliarde de dolari.

Aproape 70% din datorii grevează companii deţinute de stat, bănci deţinute de stat, parteneriate comerciale şi instituţii private.