Cum explică șeful Energiei faptul că în România este a doua cea mai scumpă energie electrică din UE și ce „detaliu” a „uitat”

Galerie foto

Miercuri, 10 iulie, în România se înregistra al doilea cel mai mare tarif la energie electrică din UE, de 148 de euro pe MWh, nivel depășit doar în Ungaria, unde era 194 de euro pe MWh. Spre comparație, în Franța tariful era de 68 de euro iar în Italia de 117 euro. 

Tariful este plafonat la nivelul populației până în martie anul viitor, deci variațiile de pe piața energiei și aceste vârfuri nu afectează direct consumatorii casnici din România. 

Plafonarea, însă, tot este plătită, dar indirect, respectiv de către ministerul Energiei și ministerul Muncii și Solidarității Sociale (din bugetul de stat - banii tuturor) către furnizori, în baza cererilor de rambursare. Parte din această plată a fost acoperită anul trecut prin suprataxarea firmelor din energie, suprataxare care anul acesta nu va aduce însă aproape nimic la bugetul de stat. 

Citește și

Unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze vrea să plece din România. ”Riscul este masiv”

Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja (PNL) fost candidat la primăria generală a Capitalei, evită să prezinte datele privind aceste plăți. Dintr-un document prezentat însă de Știrile ProTV în luna aprilie, document elaborat de Finanțe, reiese că, la acea dată, statul avea o datorie imediată de 2,6 miliarde de lei către furnizorii de energie pentru a acoperi plafonarea. Acestea erau însă doar plățile urgente. Datoriile totale erau estimate de reprezentanții din domeniul energiei la circa 4 miliarde de lei la nivelul lunii mai la care se adaugă alte câteva sute de cereri de compensare care așteptau aprobarea.

Când tariful energiei electrice pe bursa de mărfuri era mare, statul încasa în Fondul de Tranziție Energetică o suprataxă care alimenta parțial aceste compensări. Cum în momentul de față tarifele au scăzut substanțial față de acum un an, în acest Fond s-au virat doar 0,012 miliarde de lei, după cum recunoaște ministerul Finanțelor. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”, după cum cita atunci Știrile ProTV din documentul prezentat de Finanțe în Guvern.

Important de subliniat este și că în bugetul pe anul în curs, așa cum a fost el fundamentat de Guvern și aprobat de Parlament schemele de sprijin pentru consumatorii de energie nu au avut trecută nicio sursă de finanțare, după cum au atras atenția reprezentanții de pe piața privată a energiei.

„România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene. Este important de precizat că aceste preţuri sunt pe pieţele spot, unde volatilitatea este dată de mai mulţi factori, unii interni, alţii externi. (...) La fel de important, ca să înţelegem cum funcţionează pieţele pe termen scurt, este să ne amintim şi ce s-a întâmplat pe 29 aprilie, de exemplu, când România a avut cel mai mic preţ al energiei electrice din regiune şi al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană. Sau pe 20 martie, când preţul în ţara noastră a fost şi cu 40% mai mic faţă de preţurile din Polonia, Germania. Acestea sunt doar două exemple. Şi poate cel mai important este că volatilitatea preţurilor din această perioadă nu are niciun impact negativ în facturile noastre. Ţinem preţurile sub control, prin mecanismul de plafonare, până la 31 martie 2025. Am primit confirmări de la Eurostat, în ultimul raport, că preţul plătit de populaţie în România este al cincilea cel mai mic din UE. Iar din analizele noastre, pe baza informaţiilor primite de la principalii furnizori, preţurile facturare în ultimele luni sunt şi cu 15% mai mici faţă de plafonul maxim", a scris, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.

Burduja nu a precizat nicăieri în postare despre plata indirectă, de la bugetul de stat, în contul acestor tarife mari, respectiv diferența dintre tariful plafonat și cel de pe piața de energie. După cum explică el, printre factorii ce au impact în preţurile de pe pieţele spot se numără producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine, care a generat diferenţe de preţ pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare) între ţara noastră şi ţările din Vest, interconexiunea Austria-Ungaria care este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e, iar la noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria. El a reamintit, în luna mai, piaţa maghiară de energie s-a decuplat de piaţa Europei de Sud-Est prin întreruperi şi reduceri ale capacităţii nete de transfer din Ungaria. Totodată, un alt factor este indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum şi de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea reţelei în ţările din sud - estul Europei. „În această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă; fiind foarte cald, nu avem producţie din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU preţuri mari în orele în care nu este producţie din solar (în special în vârful de seară). Preţurile din vârful de seară cresc media preţului zilnic; debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în ţară şi este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână; în general, producţia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă; gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii care pot apărea în lunile următoare", mai explică Sebastian Burduja. Potrivit ministrului, la toate acestea se adaugă retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unităţi nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1.000 MW, importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1.500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1.700 MW, şi oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcţiune pe data de 29 iunie 2024. „Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanţa cuplării României la piaţa europeană, cât şi nevoia de investiţii accelerate în producerea de energie regenerabilă şi în bandă în ţara noastră, în stocare şi în creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi ţările vecine", a punctat ministrul.

El a adus aminte că în 12 luni au fost atrase investiţii de 13,6 miliarde de euro - fonduri nerambursabile, la care se adaugă contribuţia beneficiarilor (încă pe atât, conform estimărilor), dar a subliniat că în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. „Construirea de reactoare nucleare şi SMR-uri necesită ani de zile, la fel şi centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiţii în distribuţie, transport şi energie verde sunt puse acum în linie dreaptă şi nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final", a precizat Sebastian Burduja. El a menţionat că miercuri are loc o întâlnire la minister cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, ai Transelectrica, OPCOM (Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale) şi ai asociaţiilor producătorilor, distribuitorilor şi furnizorilor din energie pentru a pune pe masă soluţii şi măsuri pentru a păstra o piaţă stabilă şi echilibrată.