Cum arată proiectul legii bugetului pe 2024, după negocieri lungi în coaliție. Salarii mărite în ciuda austerității

În paralel, Guvernul îngheață angajările și în 2024, însă mărește indemnizațiile primarilor, președinților de consilii județene și altor funcționari publici.

Construit pe o țintă de deficit de 5% din PIB, adică o gaură în finanțele publice de 86,6 miliarde de lei, bugetul pe anul viitor vine cu sume generoase pentru domeniile cheie ale societății.

După ce s-a instalat și a promis că le va face dreptate dascălilor, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a propus Educației 57 de miliarde de lei. Adică un plus de 21 de miliarde, care înseamnă o creștere de 60% față de anul în curs.

Totuși, banii nu vor acoperi creșterile salariale promise profesorilor. Aceştia vor primi în ianuarie o majorare de doar de 13%, iar diferența până la 20 la sută va fi acordată în iunie.

Anul viitor, autoritățile mizează însă pe o serie de proiecte de infrastructură, așa că bugetul Ministerului Transporturilor este mai mare cu 6 miliarde de lei, și ajunge astfel la peste 30 de miliarde de lei.

Cu acești bani, dar și cu fondurile europene puse la dispoziție, responsabilii trebuie să finanțeze, printre altele, Autostrada Moldovei, Autostrada Sibiu-Pitești şi centura Capitalei.

Bani mai mulți se duc și la Sănătate, unde bugetul ajunge la aproape 19 miliarde de lei, cu o creștere de 5,7 miliarde. Separat, sunt alocate fonduri și pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Alocări mari sunt și la Ministerul Dezvoltării, peste 12,6 miliarde de lei, o creștere de 54%. Banii nu ar fi fost daţi, dacă primarii nu ar fi avertizat că urmează un an electoral, în care au nevoie să anunțe realizări. În plus, au cerut guvernului să le plătească și facturile restante. Mai mult, primarii și președinții de consilii județene vor lua 5% în plus la leafă.

Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării: „Sunt primari care au salarii cât o învățătoare”

Tot în 2024, primesc mai mulți bani Justiția, Finanțele şi Afacerilor Externe, iar aceeași sumă ca în 2023 va merge la Apărare.

Cu o alocare mai mică cu aproape 37% , Ministerul Energiei va avea un buget ceva mai suplu anul viitor, iar o scădere de aproape cinci procente este prevăzută și la Ministerul Muncii.

Marcel Ciolacu: „Ministerele care au mai puțini bani sunt cele care au finalizat investițiile și au avut banii pentru cofinanțare anul acesta.”

Cu toate acestea, primesc mai mulți bani instituții ca Administrația Prezidențială, Senatul și Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului şi Secretariatul General al Guvernului. În schimb, Ministerul Finanțelor a redus din banii alocați pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Serviciul pentru Protecție și Pază.

Guvernul îngheață și anul viitor angajările, dar mărește indemnizațiile pentru funcționarii publici și demnitari, în pofida asigurărilor politice. Bugetarii nu mai primesc tichete şi nici bani pentru muncă suplimentară.

Ca să facă rost de bani la bugetul statului, responsabilii de la Finanțe se bazează pe veniturile obținute din contribuțiile de asigurări sociale, urmate de TVA, sumele primite de la Uniunea Europeană şi impozitul pe salarii și venit.

Nicolae Ciucă, președinte PNL: „Discutăm și de o creștere a bugetului din economie și vorbim de o creștere de la 27 la 29%, ceea ce înseamnă o valoare undeva la 35-36 de miliarde”

Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflația ar trebui să scadă la 6 procente. Economiștii spun că autoritățile sunt optimiste, şi cred că NU vor reuși să țină sub control cheltuielile.

Mihai Roman, profesor de macroeconomie ASE: „Pare un deficit mincinos în momentul de față. Dacă anul trecut deficitul a fost proiectat la 4,4% din PIB, proiecția pentru final de an și negociată cu Uniunea Europeană fiind de 5,5%, cel de 5% de anul trecut pare a fi nerealizabil. Adică, din perspectivă personală, probabil va fi depășit.”

Legea bugetului de stat va intra în dezbaterea Parlamentului la începutul săptămânii viitoare.

În paralel cu legea bugetului, Guvernul urmează să adopte și cu mai multe ordonanțe de urgență care aduc o serie de modificări fiscale.

În primul rând, se reduce bugetul pentru programul Rabla. În 2024, cuantumul ecotichetului va fi de maximum 10.000 de lei. În prezent, tichetele acordate prin programul Rabla pot ajunge la un maxim 13.000 lei, prin casarea a două mașini și prin cumularea unor ecobonusuri.

Se înjumătățesc și tichetele pentru motociclete și autoturisme, atunci când dai la schimb un autovehicul sau două. În 2024, cuantumul primei de casare este de maxim 3.500 lei pentru cumpărarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autoturism uzat. Prima va creşte la 5.000 de lei în schimbul casării a două autovehicule uzate. Atenţie, însă, banii se acordă numai în cazul în care proprietarul deține mașina pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

În prezent, aceste sume sunt de 7.000 lei pentru motociclete și de 10.000 lei pentru autoturisme noi.

Vești bune nu sunt nici pentru cei care vor să își monteze panouri fotovoltaice, și asta pentru că scade la jumătate finanțarea acordată în programul Casa Verde Fotovoltaice, de la 20 de mii de lei cât este în prezent, la 10 mii de lei în 2024.

În schimb, există bani pentru unele majorări salariale, bugetarii vor primi un plus de 5 la sută la salariu. Și tot de la anul, pensiile ar urma să crească, în ianuarie, cu 13,8 la sută și din nou în urma recalculării din septembrie.