Criza energetică ia amploare în Europa. Zece țări au anunțat "alertă timpurie". Cum va fi afectată România

Asta înseamnă că există temeri că rezervele de gaze nu ar fi de 80%, până în noiembrie, așa cum au aprobat joi parlamentarii europeni. Cea mai afectată țară este Germania, considerată motorul Europei și un mare consumator industrial de gaze. Noi suntem ceva mai feriți, dar tot vom plăti mai mult, atrag atenția specialiștii.

Tot mai multe țări sunt afectate de întreruperea livrărilor de gaz rusesc sau de reducerea fluxurilor. 12 state au momentan probleme, iar 10 au declarat "alertă timpurie". Cu alte cuvinte, prevăd o criză a aprovizionării cu gaze.

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene: „Riscul întreruperii complete de gaze naturale este acum mai real ca niciodată. Rusia a transformat energia într-o armă. Toate acestea sunt parte din strategia Rusiei de a submina unitatea noastră.”

Germania, cea mai afectată de întreruperile de gaz rusesc, a activat nivelul de "alertă".

Este al doilea nivel de criză energetică din mecanismul european, după cel de "alertă timpurie". Din păcate este tot mai aproape de ultimul nivel, cel de urgență, atunci când situația e atât de gravă încât se poate impune raționalizarea consumului de gaze.

Țara trece printr-o criză, au anunțat oficialii, care cred că există riscul să nu poată să umple depozitele pentru iarnă.

Robert Habeck, ministrul german al Economiei și vicecancelar: „Gazprom, sub un pretext de ordin tehnic, a redus săptămâna trecută cantitățile de gaz prin conductă Nord Stream 1 cu 60%. Gazul este o resursă limitată în Germania de acum înainte.”

În timpul verii, când cererea de gaze naturale este mai mică, țările își refac rezervele și încep să umple depozitele, pentru iarnă. La nivel european, depozitele sunt umplute în medie, până la 55%, potrivit datelor oficiale. România a reușit până acum să ajungă doar la 40%, este mult mai puțin decât în alte țări europene, dar în cazul nostru riscurile să nu ajungem la 80%, cât spune în momentul de față legislația europeană, sunt foarte mici.

A început producția de gaze naturale lângă Midia, în Marea Neagră, și de aici vom avea în jur de 1 mld de mc pe an, adică 10% din totalul consumului. În plus, așteptăm gaz și din alte surse, de exemplu american sau azer, prin noul interconector Grecia-Bulgaria.

Mihnea Cătuți, expert energie, EPG: „În momentul de față cred că, deși statele membre nu au avut curajul să ia o sancțiune împotriva Federației Ruse de a opri fluxurile de gaze, trebuie să ne obișnuim cu ideea că cel mai probabil iarna viitoare nu vor mai veni gaze deloc din Federația Rusă, așa că trebuie să ne pregătim pentru acest scenariu. La noi principala problemă va fi prețul, pentru că această penurie care va exista în întreaga Uniune Europeană va pune niște presiuni enorme asupra prețului gazelor naturale, și ne așteptăm probabil la o iarnă chiar mai dificilă din acest punct de vedere decât ultima iarnă.”

Acum este așteaptat un mecanism de cooperare pentru statele din regiune, astfel încât țările care nu-și vor putea umple depozitele să primească sprijin extern.