Cîțu: Joi adoptăm OUG care permite amânarea ratelor la bănci pe o perioadă de 9 luni

„Soluția este gata. Am propus băncilor să mergem totuși până la 9 luni să fie perioada de amânare a ratelor. Aici, fiecare cetățean va decide care este perioada pentru care să își amâne ratele. Se va face la cerere, nu e nevoie de niciun certificat de urgență, nu e nevoie de alte piedici. Cei care cred că nu pot face față în această perioadă și vor să-și amâne ratele la bancă vor face cerere la bancă. Detaliile vor fi în OUG pe care o voi propune mâine (n.r. joi) în ședința de Guvern”, a anunțat Florin Cîțu, conform Agerpres.

Ministrul a mai afirmat că amânarea se aplică pentru toate tipurile de credite și pentru întreg sistemul bancar.

„Nu există niciun fel de limită (n.r. tipuri de credite). Cei care au rate la bancă și doresc să-și amâne ratele vor putea face o cerere, persoane fizice și persoane juridice, și în baza acestei cereri pot să beneficieze de o amânare a plății ratelor pe o perioadă de până la 9 luni este propunerea mea în acest moment, discutată și cu BNR și cu sistemul bancar. Ne-am asigurat ca va fi lichiditate în sistem. Să ne asigurăm că dacă se amână ratele pentru 9 luni de zile, sistemul bancar n-o să aibă probleme de finanțare. În acest moment știm sigur că o să funcționeze dacă mergem pe această variant.”, a precizat ministrul Finanțelor.

„Reeșalonarea se va face pe o perioadă lungă de timp, poate pe toată perioada creditului. Și statul intervine pentru susținere. Nu ne gândim doar pentru aceste 9 luni, vom ajuta și 12 luni după aceea. Forma finala va fi in OUG. Oamenii nu trebuie sa se ingrijoreze”, a asigurat ministrul de Finanțe.

Citește și

Coronavirus România, LIVE UPDATE 25 martie. Alte 3 decese din cauza Covid-19, bilanțul ajunge la 17 morți

Declarația ministrului de Finanțe vine după ce BNR a anunțat că permite băncilor să amâne plata ratelor la credite, fără ca acest lucru să transforme clienții în rău-platnici, iar băncile nu mai trebuie să facă provizioane pentru ele. Până acum, un credit devenea neperformant dacă se înregistra o întârziere de trei luni a plăților.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a declarat: „În cazul unei rate neplătite a unui credit cauzată de situaţia epidemiei de COVID-19 creditul respectiv nu va fi considerat neperformant. În consecinţă, banca nu este obligată să constituie provizioane, să-l declare un credit problemă, să ia măsuri împotriva celui care nu face această plată sau să vină cu costuri suplimentare care se răsfrâng asupra celui care nu plăteşte. Noi am creat acest cadru în care decizia de plată pe care o poate lua fie banca, fie autoritatea statului, printr-o lege sau Ordonanţă de Urgenţă, poate să nu ducă la costuri suplimentare şi să permită creditului respectiv să rămână un credit valid fără constrângerile pe care le-ar impune un credit în care ratele nu sunt plătite”.

În ceea ce priveşte instituţiile de credit, Banca Naţională a României menţionează că măsurile de susţinere a debitorilor vor fi reflectate în situaţiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudenţial şi contabil.

“Cadrul de reglementare prudenţial conţine o serie de instrumente special create pentru situaţii precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condiţiilor pentru depăşirea perioadelor dificile cu menţinerea sănătăţii financiare a băncilor.

Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene şi naţionale adoptate de Banca Naţională a României în baza recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.

Dat fiind contextul actual, Banca Naţională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menţinerea respectării cerinţelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări.

La finele lunii ianuarie în România erau 1,3 milioane de personae fizice cu rate la bancă, dintre care aproape 160,000 înregistrau restanțe la plată, conform datelor oficiale ale BNR.