China a intrat în deflație, un fenomen care îngrijorează guvernele și băncile centrale chiar mai mult decât inflația

Galerie foto

Acest cocktail exploziv de indicatori economici proiectează China în apele tulburi ale incertitudinii și dă fiori țărilor vestice.

Deflația este un fenomen monetar de scădere a prețurilor. Este opusul inflației. La prima vedere este un lucru bun, însă: prețurile în scădere, pentru o perioadă mare de timp, taie apetitul patronilor de a mai investi, reduce puternic marjele de profit și poate duce, în final, la concedieri masive. Consumatorii, de asemenea, vor cumpăra mai puțin, așteptând noi ieftiniri, ceea ce reduce și mai mult cererea, punând și mai multă presiune pe companii să reducă producția.

Majoritatea economiștilor, inclusiv de la Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că o inflație „sănătoasă” este de 2% pe an, suficient de mică pentru a nu reduce brutal puterea de cumpărare a consumatorilor și suficient de mare încât să indice producătorilor că rentează să investească. 

Nu este așadar de mirare că liderii occidentali, de la șefa Comisiei Europene la președintele american, vorbesc în mod deschis despre "reducerea riscurilor" economice în ceea ce privește China.

Citește și

Prietenie de fațadă. De ce vrea China ca Rusia să rămână, de fapt, ”cât mai slabă posibil”

Rapoartele oficiale difuzate în ultimele zile de responsabilii chinezi arată că țara a intrat în deflație, exporturile au scăzut brusc, cu 14,5% mai mult decât se preconiza, iar importurile s-au diminuat cu peste 12 procente.

Mai mult, șomajul în rândul tinerilor atinge niveluri record, în condițiile în care se așteaptă ca peste 11 milioane de absolvenți de universități să intre pe piața muncii în acest an.

China se confruntă, de asemenea, cu o datorie publică locală în creștere și cu provocări majore pe piața imobiliară.

Președintele american n-a prea folosit mănuși când a rezumat situația: "China este o bombă cu ceas în multe privinţe. Se confruntă cu un şomaj ridicat, iar forţa de muncă îmbătrâneşte. China are probleme, iar asta e temei de îngrijorare, pentru că, atunci când oamenii răi au probleme, fac lucruri rele.", spunea săptămână trecuta Joe Biden la un eveniment electoral.

În ce-i privește, chinezii au ...împachetat cu blândețe cifrele alarmante, aruncând - previzibil - vina principala pe contextul global.

Fu Linghui, Biroul Național de Statistică: ”Ca urmare a unui cumul de factori negativi precum inflația prelungită, tulburările de pe piețele financiare, creșterea datoriilor și tensiunile geopolitice, economia globala este în continuare supusă presiunilor. Iar redresarea economică internă este afectată de cererea insuficientă, dependențele structurale și alte probleme recurente.”

Cât despre șomaj, autoritățile au ...suspendat publicarea datelor lunare privind rata șomajului în rândul tinerilor. Oficial, în perioada aprilie-iunie, aceasta a crescut la 21,3%. Specialiștii chinezi sugerează însă că rata reala era încă din martie 46,5%.

Asta dacă statisticile i-ar include și pe tinerii care au renunțat să își caute un loc de muncă - așa-numita mișcare Tang Ping - precum și pe cei întreținuți de părinți.

„Ceea ce vrea biroul de statistică să spună este că datele sunt prea urâte, hai să nu ne uităm la ele momentan”, comenta sarcastic un chinez pe platforma Weibo, unde un hashtag despre știre a strâns peste 100 de milioane de vizualizări.

Deflația este un fenomen care îngrijorează guvernele și băncile centrale chiar mai mult decât inflația. Prețurile intrate în spirală descendentă erodează profiturile companiilor, macină încrederea și, până la urma, alimentează șomajul.

De ce China se confruntă cu deflație, când restul lumii luptă cu inflația, este o întrebare cu implicații complexe. Pe scurt, este vorba de prăbușirea încrederii și, implicit, a consumului post-pandemie.

După redeschiderea economiilor, cererea externă pentru echipamente medicale a picat, nefiind înlocuită de un salt al cererii interne sperat de guvern.

Lunile de lockdown brutal au dus la dispariția a mii de afaceri și au consumat economiile oamenilor. Acum, aceștia nu mai au garanția următorului salariu, așa că își ajustează dramatic cheltuielile.

Necazurile Chinei reverberează pe întreaga planetă, într-atât este economia Chinei de interconectată cu lanțurile globale de aprovizionare.

Deflația însemnă și o scădere a cererii de importuri, la alimente, energie și materii prime. De aici o afectare a balanței comerciale cu statele occidentale.

Excedentul lor comercial global cu restul lumii va tot crește și, atunci când o altă recesiune globală va lovi, creșterea economică a Chinei nu va contribui la relansarea cererii în străinătate, așa cum a făcut-o în trecut.