Bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. România ar putea primi 45 miliarde €

Galerie foto

Suma depinde de negocierile purtate zilele acestea, când şefii de state şi de guverne discută următorul buget al Uniunii, pentru perioada 2021-2027.

Klaus Iohannis trebuie să-i convingă pe europeni că avem nevoie de mai mulţi bani pentru infrastructura - capitol la care suntem codaşi - şi agricultură.

Asta în vreme ce statele bogate îşi doresc ca banii Uniunii să meargă într-o nouă direcţie - mai mulţi pentru mediu, cercetare, şi digitalizare.

Liderii europeni reuniţi zilele acestea la Bruxelles au o misiune dificilă. Trebuie să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii şapte ani şi să găsească o cale să împace politicile traditonale ale Uniunii, legate de fondurile destinate regiunilor mai puţin dezvoltate, cu ''politicile viitorului'', unde prioritare sunt mediul, apărarea şi digitalizarea.

Klaus Iohannis, președintele României: „Ambiţia mea e să primim bani suficienţi pentru coeziune, pentru agricultură şi să avem un buget per total mai mare decât în perioadă anterioară. Abordările iniţiale sunt destul de dure şi mă aştept la discuţii foarte complicate.”

Motivul neînțelegerilor privind bugetul

 

Dezacordul major de la masa negocierilor porneşte de la faptul că statele mai dezvoltate şi mai bogate, ca Germania, Olanda şi Danemarca şi-ar dori ca banii să fie direcţionaţi către digitalizare, cercetare şi mediu.

Asta în vreme ce statele mai sărace, inclusiv România, vor ca fondurile să fie alocate cu precădere pentru investiţii în infrastructura şi agricultură, iar acesta este doar unul dintre aspectele care marchează de forţă a statelor mari, cele care aduc şi cei mai mulţi bani la bugetul Uniunii.

Patru variante de buget

 

Discuţiile au la baza patru variante de bugetul Uniunii Europene pentru următorii şapte ani şi toate vizează împărţirea a peste o mie de miliarde de euro. Banii în buget sunt strânşi după ce fiecare stat a contribuit cu acelaşi procent din venitul sau. SUnt patru variante de buget, toate lovite de ieşirea Marii Britanii din Uniune, care înseamnă un gol de 75 de miliarde de euro.

Charles Michel, președintele Consiliului European: „Fiecare are priorităţile şi interesele sale, iar obiectivul nostru e să ne apropiem poziţiile. Întotdeauna ultimii paşi sunt cel mai greu de parcurs.”

Oficialii de la Bucureşti se tem că bugetul discutat acum la Bruxelles ne-ar putea aduce mai puţini bani tocmai acolo unde avem cea mai mare nevoie - pentru autostrăzi, drumuri, apă şi canalizare.

Pe de altă parte, am putea fructifica fondurile acordate noilor direcţii la nivel european - adică pentru investiţii în industrii şi tehnologii eco.

Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România: „Bugetul discutat se va axa pe activităţi care au legătură directă cu propunerile pe care le-am făcut în pachetul ecologic european''.

45 de miliarde de euro pentru România

 

În total, România ar putea să beneficieze de fonduri de la UE de 45 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, cu 40% mai mult faţă de intervalul 2014-2020. Cel puţin 17 miliarde de euro ar fi pentru fermieri şi dezvoltare rurală.

Siegfried Mureșan, europerlamentar: „Comisia Europeană propusese o reducere pentru România de la 8 la 6 miliarde de euro, însă noi am făcut eforturi majore în ultimele luni de negociere şi suntem optimiști că vom primi mai mult decât cele 6 miliarde de euro să producă brânză de calitate, nu să vândă lapte, să nu exportăm animale vii.”

La aceste sume se va ajunge doar dacă ţara noastră va face proiecte de calitate, acceptate şi decontate ulterior de Bruxelles. O decizie finală privind bugetul UE este aşteptată zilele acestea sau, cel târziu, în primăvară.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!